Marian Paphagi despre Petre Stoica, în volumul "Cumpănă şi semn"(1990)

 ... "Asupra liricii lui Petre Stoica exista un consens în critică, o imagine la conturarea căreia insistenţa poetului în a se defini în perimetrul unei anumite formule uşor de recunoscut n-a fost mică. Am citit sau recitit toate cărţile precedente publicate de Petre Stoica din 1957 şi până astăzi : felul cum a ştiut să-şi identifice reuşitele, să le situeze apoi constant pe linia unor câştiguri anterioare, până la a-şi desena un profil ce-l individualizează inconfundabil, e întru totul demn de remarcă.  În cele câteva interviuri incluse în volumul său CALIGRAFII şi CULORI (1984) autorul îşi consolidează propria idee despre sine, susţinând-o cu multă inteligenţă şi nu fără un latent simt polemic. Sunt câteva convingeri ferme exprimate în legătură cu poemele lui ce trebuiesc aduse din nou în discuţie, fie şi fugitiv."...

Marian Papahagi (n. 14 octombrie 1948, Râmnicu-Vâlcea – d. 18 ianuarie 1999, Roma) a fost un critic literar, eseist și traducător român.
Licențiat al Facultății de Filologie al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1968) și al Facultății de Litere și Filosofie din Roma (1972). Membru fondator al grupării „Echinox”. Doctor în litere „magna cum laude” în Italia. Doctor în filologie cu o temă de literatură italiană veche la Universitatea din București (1988). Debut absolut cu critică literară în revista „Amfiteatru” (1966).
După 1990, a fost prorector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și ministru adjunct al Învățământului. A fost profesor de romanistică la Facultatea de Litere din Cluj și profesor invitat la mai multe universități din Europa. În ultima perioada a vieții, a fost director la Accademia di Romania din Roma.