duminică, 23 iulie 2017

MICHAEL GUTTENBRUNNER poezia austriacă modernă de la rainer maria rilke până în zilele noastre bpt, editura minerva (1970) traduceri de petre stoica





SINGURATECUL

MICHAEL GUTTENBRUNNER

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

El nu s-a încolonat
şi nici nu a cântat împreună
când era oportun să intri în rânduri
şi să cânţi cu ceilalţi.
Din închisoare
trecu direct la militărie.
Vârât cu forţa în haine de soldat
umblă prin numeroase ţări
înghiţite de victorie
şi numai în biserici şi closete
mai găsea răgaz pentru plâns









 CĂLĂTORIE ITALIANĂ


MICHAEL GUTTENBRUNNER

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

pe vremea când mă transportau încătuşat,
ajungând în faţa oraşului Neapole,
mă apostrofă un domn în pânzeturi albe şi cu pălărie de paie,
şi cu degete inelate arătându-mi turnurile
ce urcau spre vârful scuipând foc
strigă: Vezi, acolo a murit Leopardi!








ÎNSĂNĂTOŞIRE


MICHAEL GUTTENBRUNNER

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

zăceam pe paie, asemeni câinelui,
deasupra mea, umbra pereţilor şi în jur
roiul şuierător al muştelor nesătule.

Dacă mă gândesc cât de frumos
a fost soarele şi cum a strălucit
cât timp am zăcut în agonie
inima mea se îngrozeşte din nou.

N-a atins raza oasele mele numărate
dar am ajuns la mulţimea
fierbinte, în iarba proaspătă a colinelor.

Am lăsat în temniţă
o piele încărcată de păr aspru.

Gol, am intrat în vale, în pădure.
A trecut războiul, inima mea a vibrat
şi-am străbătut voiniceşte inundaţia.









CONCEDIU


MICHAEL GUTTENBRUNNER

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

Intocandu-mă acasă,
mi-am găsit oraşul tinereţii distrus.
Cu trunchiuri sterpe
grădinile îşi tânguiau pângărirea.
Venisem cu mâinile goale
în faţa porţii îngropate
unde odinioară se află acoperişul părintesc,
şi cu vârful cizmei
am putut să frunzăresc murdarele, trenţuitele,
preavenerabilele cărţi.

Chin şi manie îmi sugrumau gâtlejul şi inima
îndemnându-mi la fugă picioarele.
Moloz şi cenuşă scrâşneau sub tălpile mele.







GEORG TRAKL


MICHAEL GUTTENBRUNNER

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

Un morman de soldaţi cumplit răniţi,
şi nici un ajutor, şi noaptea lungă,
şi apoi, în revărsatul zorilor, pe medean,
cadavrele rutenilor executaţi,
şi apoi, în spitalul de garnizoană, perspectiva
de a fi adus el însuşi în faţă curţii marţiale;
iată şi ultimile lucruri ale acestui poet,
scrisorile, pe care le-a luat cu el.









POETUL


MICHAEL GUTTENBRUNNER

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

Ia până
şi condu înaripată desenatoare
peste hârtia liniştită,
neademenit de nici o beţie
a muncii ropotitoare.

Brutarii frământă aluatul.
Vasul e răsucit de olar.
Altul doarme în patul femeii.

Dar tu ascultă
ceea ce spune îndărătul uşii
pe care nici o cheie n-o descuie vreodată.

MICHAEL GUTTENBRUNNER prezentare de Petre Stoica din poezia austriacă modernă de la rainer maria rilke până în zilele noastre bpt, editura minerva (1970)




MICHAEL GUTTENBRUNNER (Născut: 7 septembrie 1919, Althofen, Austria - Decedat: 13 mai 2004, Viena, Austria) înregistrează numeroase momente de restrişte, încadrate în adevărate chenare de doliu. S-a născut la Althofen (Landul Carintia) şi provine dintr-o familie de ţărani proletari. Prima tinereţe şi-a petrecut-o ca ucenic, zidar necalificat şi servitor, şcoala fiindu-i numai parţial accesibilă; tot în anii adolescenţei este arestat de câteva ori, învinuit de răspândirea unor manifeste ilegale. Cum dorinţa sa de instruire era foarte puternică, se înscrie la un institut de grafică din Viena - e însă eliminat pentru că nu voia să cânte faimosul "Horst-Wesel-Lied". Calvarul carintianului Guttenbrunner începe abia după înrolarea în armată, când va cunoaşte interminabilele marşuri de iad, numeroase răniri pe front şi întemniţări. Curtea marţială îl condamnă la moarte, fiind graţiat în ultima clipă... Înzestrat cu simţul dreptăţii şi al omeniei, pe unde trece ca soldat, Guttenbrunner fraternizează cu cei oprimaţi de armata ocupantă, ceea ce îi atrage în continuare persecuţii. În anii apocalipsei, Guttenbrunner a demonstrat că poetului autentic, indiferent de uniforma pe care e silit s-o poarte, în împrejurări dramatice i se cere să fie în primul rând om. Imediat după război, este internat într-un ospiciu de nebuni! Mai târziu se angajează funcţionar, apoi lucrează ca simplu grădinar în Viena. Trăieşte complet retras, îşi continuă viaţa de apostat şi refuză orice colaborare cu cu presa sau cu radio-televiziunea. A fost căsătorit cu una din fiicele cunoscutului dramaturg german Carl Zuckmayer. Moare la Viena la 13 mai 2004.
Lirica lui Guttenbrunner (încoronată cu laurii "Premiului Georg Trakl" - 1954 şi al "Premiului Fundaţiei Theodor Korner - 1956) este una dintre cele mai interesante şi mature din peisajul poeziei austriece contemporane. Ea pare o confesiune continuă, mai exact: transcrierea unor amare experienţe de viaţă. Tonul versurilor lui Guttenbrunner este agresiv (fără să lipsească nuanţele delicate şi duioase!), provocator, dominat în primul rând însă de focul sincerităţii depline. Ele te pot duce cu gândul la Brecht sau la poezia italiană interbelică, de la care Guttenbrunner a învăţat de bună seama lecţia simplităţii. Mai totdeauna, versurile sale sunt nerimate, fără să cadă vreodată în pustiul prozaismului. Despre poezia sa se mai poate afirma că este o replică - poate neintenţionată - la numeroase "experimente" searbade şi fără finalitate.
În afară unei interesante antologii antirăzboinice, care însumează versuri de la marele Andreas Gryphius, până la Karl Kraus (DURERE ŞI INDIGNĂRI- 1947) ai a unui volum de proze scrise pe când se afla internat la ospiciu ( URME ŞI CEEA CE RĂMÂNE - 1948), Guttenbrunner a publicat numeroase culegeri de versuri: NUIELE NEGRE - 1947, LEMN DE JERTFĂ - 1954, POEME NERIMATE - 1959, şi VREMEA LUNGĂ - 1965.

STEFAN BACIU - Arhiva literara personala "Petre Stoica"


































marți, 18 iulie 2017

GERHARD FRITSCH poezia austriacă modernă de la rainer maria rilke până în zilele noastre bpt, editura minerva (1970) traduceri de petre stoica



SFÂNTUL MARTIN

GERHARD FRITSCH

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

Sfântul Martin nu-şi împarte
niciodată mantaua întreagă. Cerşetorul
continuă să îngheţe la uşa bisericii. Grâul
nu se pârguieşte aici iar prostănacul satului
afirmă că nici morţii nu se scoală din morţi
de vreme ce trompeta Judecăţii de apoi
e făcută doar din lemn.








STAŢII

GERHARD FRITSCH

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

În provincie, blestemând în faţa
mersului trenurilor, din restaurante ponosite
ascultând cum vagoanele
se izbesc unul după altul la manevră;
câinii latră, în timp ce fierul
rugineşte, femeile nu plâng
numai toamna, fanalele din spate
dispar repede din spatele curbelor -
întotdeuna, ca şi acum: de ce aici,
cum, eu? Cât timp, o, cât timp
trebuie să treacă până ca unul
să afle că aşteptarea
e călătoria, şi călătoria
e staţionarea








CUM SE NUMEAU?

GERHARD FRITSCH

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

Cum se numeau oraşele de lemn
ce seara se scufundau atât de blând
în mucegai şi muşchi? Îndărătul acoperişelor
un cer imens
sângera ore în şir.

Ştearsă -
aburi de bălegar şi fum de cuptor -
e amintirea acum. Adie mirosul
supei de chimen, apa
se revarsă din găleată. Până-n odaie
străbat greierii. Apoi, ultima,
lună-n fereastră.

Oraşe de lemn, resemnat scufundându-se
în mucegai şi muşchi:
unul dintre voi
şi azi încă
se ridică în noapte
şi ţipă.

Verde era
sângele în piaţă.
Un cal sări
în măruntaiele ei
şi gemu: Ce faceţi?

Toate oraşele de lemn
se înecară
în mucegai şi sânge.
Calul nechează
spre lună.









PANTĂ

GERHARD FRITSCH

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

Foarte încet foarte verde
apă spre nord apă spre răsărit
vaci sub arini pe Bzura
ca şi pe Sâmbre ce uşor de spus
toată carnea e asemenea ierbii
către amiază către seară
greu de spus de ce nu
de ce da
pe verdele câmp de bătălie
carne şi iarbă.








PE CERUL DE RĂSĂRIT

GERHARD FRITSCH

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

Fum pe cerul de răsărit. Neadiat
un zid de fum ingrosandu-se. Focul
e nevăzut. Frig. Pământ mocnind.
Stepa-i o vie. Părul pânzei de păianjen
se zbârleşte-n oglinzi. Cine îşi cheamă
oamenii şi se aude rostind: trăim?
Marionetele despică dovleci după dovleci
şi aruncă seminţe îndărătul oglinzilor,
Târziu sau devreme, răsuflă răsufletul,
indicatoarele drumurilor dansează. Eu ard
în gerul zornăitor.











CARUSEL

GERHARD FRITSCH

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

Aruncat pe cal porniţi împreună cine
rămâne căpitanul pe lemn de cal
în faţă-n corăbioara veşmânt de fetiţe o stindard
cântec de frunziş şi sunet de orgă vântul nechează
în noapte mândru adie vesmântul calului
galopează inima America e mare
cocoşat îngerul cu trâmbiţă dă din cap
suflă praf pe lemn de fetiţe pe care
le văd alb mucegăind
sub lovituri şi zugrăvite
stele-n grindiş
sus jos
acum.

GERHARD FRITSCH prezentare de Petre Stoica din poezia austriacă modernă de la rainer maria rilke până în zilele noastre bpt, editura minerva (1970)



GERHARD FRITSCH (1924-1969), ca mai toţi scriitorii generaţiei sale, a "supravieţuitorilor", cum li se mai spune, începe să publice după terminarea celui de al doilea război mondial. Se naşte la Viena şi este fiul unui profesor de liceu. În timpul războiului, face parte din cadrele aviaţiei, la serviciul de transporturi. Între anii 1946-1950 studiază la Universitatea din Viena (germanistică şi istorie), apoi devine bibliotecar. După 1958 îl găsim în fruntea revistei WORT IN DER ZEIT, căreia îi asigura un conţinut de înalt nivel artistic, impunând-o astfel şi peste hotare. Până la sinucidera sa editează, (împreună cu Rudolf Henz şi Jeannie Ebner) lunarul LITERATUR UND KRITIK.
Poezia lui Fritsch, care a evoluat spre o satiră plină de fineţe, a fost adunată în următoarele volume: ÎNTRE KIRKENES ŞI BARI - 1952, LUT ŞI FORMĂ - 1954, şi ULCIORUL DUHURILOR - 1958. A publicat şi două romane de succes: MUŞCHI DE PIETRE - 1956 şi CARNAVAL - 1967 şi traduceri din W.H.Auden: AICI ŞI ACUM - 1961. Se mai cere amintit faptul că Fritsch a tipărit numeroase antologii, eseuri şi prefeţe, preocupat fiind în permanenţă să popularizeze opera colegilor săi întru poezie. A obţinut un şir de distincţii literare, printre care şi "Premiul de stat al Austriei" pe anul 1957. Prin moartea lui Fritsch, literatura austriacă a pierdut unul dintre scriitorii ei de talent viguros, un animator fara egal al vieţii spirituale din patria lui Trakl. (1924-1969), ca mai toţi scriitorii generaţiei sale, a "supravieţuitorilor", cum li se mai spune, începe să publice după terminarea celui de al doilea război mondial. Se naşte la Viena şi este fiul unui profesor de liceu. În timpul războiului, face parte din cadrele aviaţiei, la serviciul de transporturi. Între anii 1946-1950 studiază la Universitatea din Viena (germanistică şi istorie), apoi devine bibliotecar. După 1958 îl găsim în fruntea revistei WORT IN DER ZEIT, căreia îi asigura un conţinut de înalt nivel artistic, impunând-o astfel şi peste hotare. Până la sinucidera sa editează, (împreună cu Rudolf Henz şi Jeannie Ebner) lunarul LITERATUR UND KRITIK.
Poezia lui Fritsch, care a evoluat spre o satiră plină de fineţe, a fost adunată în următoarele volume: ÎNTRE KIRKENES ŞI BARI - 1952, LUT ŞI FORMĂ - 1954, şi ULCIORUL DUHURILOR - 1958. A publicat şi două romane de succes: MUŞCHI DE PIETRE - 1956 şi CARNAVAL - 1967 şi traduceri din W.H.Auden: AICI ŞI ACUM - 1961. Se mai cere amintit faptul că Fritsch a tipărit numeroase antologii, eseuri şi prefeţe, preocupat fiind în permanenţă să popularizeze opera colegilor săi întru poezie. A obţinut un şir de distincţii literare, printre care şi "Premiul de stat al Austriei" pe anul 1957. Prin moartea lui Fritsch, literatura austriacă a pierdut unul dintre scriitorii ei de talent viguros, un animator fara egal al vieţii spirituale din patria lui Trakl.

duminică, 16 iulie 2017

RICHARD VON SCHAUKAL poezia austriacă modernă de la rainer maria rilke până în zilele noastre bpt, editura minerva (1970) traduceri de petre stoica



CASTELE VECHI

RICHARD VON SCHAUKAL

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

Dragi îmi sunt castelele vechi cu steme cizelate, deasupra portalului,
cu afumate tablouri de străbuni viguroşi, în săli mohorâte,
vechi castele, prin ruinate ferestre cu bolţi
din înalt crenelat scrutînd spre valea împădurită.
Deasupra se caţără iederă, sprâncene smulse cu forţă...
Liniştea curţii, unde paşii răsună pe piatră.
În parcul răvăşit cad frunze de toamnă,
largile scări
încă visează melodioase înclinări
de veşminte mătăsoase
ale căror parfumuri le tăinuiesc mai departe,
palpaietoarele plecări sărbătoreşti
în lumile de basme şi măşti...
În coroanele copacilor încărunţind
cuiburi îşi fac mari păsări
care zboară îndoliat şi greoi
aici şi acolo în jurul
sulitatelor turnuri...






COPIII

RICHARD VON SCHAUKAL




poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

Acum dorm, bălaie capete
au sprijinit domol pe mâinile subţiri.
Încet le potrivesc învelitoarea şi tăcut îmi trec alintul
peste frunţile pure îndărătul cărora
se ascund miracole, ce m-au uitat de mult pe mine.







PHEBUS APOLON

RICHARD VON SCHAUKAL

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica



Sub copitele armăsarului solar
aş vrea să sfârşesc,
învâlvorat de rostogolitoarele roţi ale focului,
orbit de ochii strălucitori
ai lui Phebus Apolon,
care avăntă biciul de trăsnete
mare şi rece,
lins de flăcări,
peste coamele roşii.







PERSEPOLIS

RICHARD VON SCHAUKAL

poezia austriacă modernă
de la rainer maria rilke până în zilele noastre
bpt, editura minerva (1970)
traduceri de petre stoica

În lumina albastră a lunii
se scaldă suple scări albe.
Umbre de coloane amuţite pe marmoreenele trepte.
Lacom adulmecând,
cu labe de catifea
leii se furişează
pe scări în sus.