TANGO
Nu sint vultur, sint
numai un poet obscur-
azi gloria mi-ar fi o povara.
Lasati-ma acolo in balcon,
printre muscate,
Lasati-ma acolo sa-mi ascult
poemele cu glas de gramofon.
In rest, e-o zi de luni.
VALS
Tu esti o caprioara alba
esti trunchi subtire de mesteacan
Diana esti, cu sini de portocala
Si esti un cuib de viespi
ROMANTA
Noaptea umblam prin cimitir,
din cind in cind ne sarutam,
Imi spuneai ca nu te temi ,
La fel spuneam si eu,
dar eu ma temeam grozav;
mi se parea tot timpul
ca luna este un iepure agora.
vineri, 29 noiembrie 2013
vineri, 22 noiembrie 2013
"Visul vine pe scara de servici"(1992) soseste la poezia de vineri
AMINARI
Factorul postal imi ocoleste casa
poate intirzie prin bufetele cartierului
bicicleta lui goneste singura pe strazi
de cind astept noutati din continentul trecutului
cine-mi calareste caii de ametist?
marea amurgurile ei fastuoase mai exista?
osemintele tatalui meu ce mai fac? mai discuta cu iarba?
sinii copilei care mi-a dat sa beau sulfina si apa din palmele-i fragede
cum au evoluat?
noutati astept si din arhipeleagul viitorului
bolile ce semnale si ce culori pregatesc?
pletele mele vor creste maiestuoase pina la capat?
soneria bicicletei ma trezeste noaptea din somn
readorm si visez ca-n geanta factorului postal
soarecii rod plicuri cu numele meu
VISUL VINE PE SCARA DE SERVICI
Numar cutele asternutului rece la inmultesc la patrat
somnul apare greu si tirziu
de atita amar de vreme dorm singur
cea care mi-a fost in viata stilp de ametist
a intrat in singele florilor din cimitir
uneori o caut la telefon
dar vocea ei e numai strigat scurt de miel
si celelalte au murit de mult totusi le vad
umblind prin piata trag dupa ele catelusi jigariti
si se tirguiesc cu vinzatoarele de marar
pielea tatuata de sarutari s-a zbircit
dulcile peceti s-au facut aspre la pipait
seamana cu urmele copitelor de diavol
visul vine pe scara de servici
are aripi de plumb si ma trage brusc in abis
Factorul postal imi ocoleste casa
poate intirzie prin bufetele cartierului
bicicleta lui goneste singura pe strazi
de cind astept noutati din continentul trecutului
cine-mi calareste caii de ametist?
marea amurgurile ei fastuoase mai exista?
osemintele tatalui meu ce mai fac? mai discuta cu iarba?
sinii copilei care mi-a dat sa beau sulfina si apa din palmele-i fragede
cum au evoluat?
noutati astept si din arhipeleagul viitorului
bolile ce semnale si ce culori pregatesc?
pletele mele vor creste maiestuoase pina la capat?
soneria bicicletei ma trezeste noaptea din somn
readorm si visez ca-n geanta factorului postal
soarecii rod plicuri cu numele meu
VISUL VINE PE SCARA DE SERVICI
Numar cutele asternutului rece la inmultesc la patrat
somnul apare greu si tirziu
de atita amar de vreme dorm singur
cea care mi-a fost in viata stilp de ametist
a intrat in singele florilor din cimitir
uneori o caut la telefon
dar vocea ei e numai strigat scurt de miel
si celelalte au murit de mult totusi le vad
umblind prin piata trag dupa ele catelusi jigariti
si se tirguiesc cu vinzatoarele de marar
pielea tatuata de sarutari s-a zbircit
dulcile peceti s-au facut aspre la pipait
seamana cu urmele copitelor de diavol
visul vine pe scara de servici
are aripi de plumb si ma trage brusc in abis
vineri, 15 noiembrie 2013
Poezia de vineri...din "Vizita maestrului de vanatoare, Petre Stoica, Editura Vinea, mai 2002
cadril
intre glorie si nimic
exerseaza orchestra soarecilor
oricum iarna mea este suportabila
notita(ianuarie)
iarna grea geroasa
cateva vrabii se aduna
la usa inghetata
impart cu ele
ultimile firimituri ale pensiei
privesc si ascult
sa-mi suflu tandru nasul in batista
spre a nu tulbura niciodata liturghia prostiei
cadelnita cu fum de balega autohtona
ajunge am obosit
spun politicos noapte buna fumariei
si astept intalnirea cu somnul care vindeca
fapt divers
fetita cu chibrituri
sufla in punga cu aurolac
ah ce rusine exclama limuzina
care goneste prin zapada
spre antilopele bordelului
cadril
din pricina guturaiului contractat
de maestrii de vanatoare ai parlamentului
legea care permite dreptul
de-a admira pantofii mafiotilor
a fost amanata
pana la urmatorul bal mascat
primavara
strivind gaza intre degete
copilul zgaraie diamantul universului
http://vimeo.com/60682660
intre glorie si nimic
exerseaza orchestra soarecilor
oricum iarna mea este suportabila
notita(ianuarie)
iarna grea geroasa
cateva vrabii se aduna
la usa inghetata
impart cu ele
ultimile firimituri ale pensiei
privesc si ascult
sa-mi suflu tandru nasul in batista
spre a nu tulbura niciodata liturghia prostiei
cadelnita cu fum de balega autohtona
ajunge am obosit
spun politicos noapte buna fumariei
si astept intalnirea cu somnul care vindeca
fapt divers
fetita cu chibrituri
sufla in punga cu aurolac
ah ce rusine exclama limuzina
care goneste prin zapada
spre antilopele bordelului
cadril
din pricina guturaiului contractat
de maestrii de vanatoare ai parlamentului
legea care permite dreptul
de-a admira pantofii mafiotilor
a fost amanata
pana la urmatorul bal mascat
primavara
strivind gaza intre degete
copilul zgaraie diamantul universului
http://vimeo.com/60682660
vineri, 8 noiembrie 2013
Poezia de vineri...din volumul de poezii "O nunta de cenusa", Petre Stoica, 1977
ATITEA ARIPI...
Atitea aripi se ridica
din prea lunga
tacere ce-ti sfisie
carnea care totusi aude
O BUCURIE
O bucurie fara nume
intr-un chenar de aur alb
nu privi prea mult
s-ar putea sa mori
sub aripa porumbelului bocitor
IMBRATISINDU-MA
Miinile tale
au deschis atitea usi
spre lampa izvoarelor indaratnice?
spre clopotele somnoroase trezindu-le?
spre lespezi sub care
alti trandafiri infloresc?
miinile tale?
IMPLINIRE
O furtuna de vise
reunite melancolic in ordine
Atitea aripi se ridica
din prea lunga
tacere ce-ti sfisie
carnea care totusi aude
O BUCURIE
O bucurie fara nume
intr-un chenar de aur alb
nu privi prea mult
s-ar putea sa mori
sub aripa porumbelului bocitor
IMBRATISINDU-MA
Miinile tale
au deschis atitea usi
spre lampa izvoarelor indaratnice?
spre clopotele somnoroase trezindu-le?
spre lespezi sub care
alti trandafiri infloresc?
miinile tale?
IMPLINIRE
O furtuna de vise
reunite melancolic in ordine
miercuri, 6 noiembrie 2013
vineri, 1 noiembrie 2013
Poezia de vineri...din volumul de versuri "Bunica se aseaza in fotoliu"(1972)
BUNICA SE ASEAZA IN FOTOLIU
trag cu prastia in pereti si cad asemenea frunzelor
portretele vechi vai ce frumos e marinarul acela
oprit la Damasc, se ridica pulberea anilor neagra
dar bunica se aseaza in fotoliu nu-i pasa
ea s-a acomodat cu poemele fara rima si cu noul
stil de viata al pietonilor grabiti bunica auzise
in luna decembrie si povestea cu bomba atomica
nu-i pasa ca toate din lume cad prada revizuirilor
de cite ori deschidem televizorul nostru cel sfint
bunica se aseaza in fotoliu si priveste cuminte
debarcarea elefantilor anul trecut
RAMINE IN URMA
Va trebui sa plec sa ma retrag sfios
din fata acestei dureri mai dulci
decit fructul toamnei care poarta
haine de cerneala violeta va trebui
ramine in urma linistea plajei seara
ramine si memoria pietrei umflate
de spaima singuratatii unde esti
striga apoi bufnita prietena din noaptea
timpului meu fara glorie dar eu te rog
sa treci cu vederea
DACA N-AM OCHELARI
Seara in cartierul meu se trage la tinta
cu arme din timpul razboiului vesel cu burii
indeminatic poti cistiga o papusa de guma
si alte miracole insirate filozofic pe sirma
seara trag si eu cu imensa nadejde la tinta
vesnic nimeresc alaturi o daca n-am ochelari
nu mi se raspunde promt destinul tau e nefast
intr-adevar pina-n prezent nu am izbutit niciodata
sa ma plimb si eu c-un automobil Hispano Suiza
pe soseaua poetilor serpuind spre Olimp
trag cu prastia in pereti si cad asemenea frunzelor
portretele vechi vai ce frumos e marinarul acela
oprit la Damasc, se ridica pulberea anilor neagra
dar bunica se aseaza in fotoliu nu-i pasa
ea s-a acomodat cu poemele fara rima si cu noul
stil de viata al pietonilor grabiti bunica auzise
in luna decembrie si povestea cu bomba atomica
nu-i pasa ca toate din lume cad prada revizuirilor
de cite ori deschidem televizorul nostru cel sfint
bunica se aseaza in fotoliu si priveste cuminte
debarcarea elefantilor anul trecut
RAMINE IN URMA
Va trebui sa plec sa ma retrag sfios
din fata acestei dureri mai dulci
decit fructul toamnei care poarta
haine de cerneala violeta va trebui
ramine in urma linistea plajei seara
ramine si memoria pietrei umflate
de spaima singuratatii unde esti
striga apoi bufnita prietena din noaptea
timpului meu fara glorie dar eu te rog
sa treci cu vederea
DACA N-AM OCHELARI
Seara in cartierul meu se trage la tinta
cu arme din timpul razboiului vesel cu burii
indeminatic poti cistiga o papusa de guma
si alte miracole insirate filozofic pe sirma
seara trag si eu cu imensa nadejde la tinta
vesnic nimeresc alaturi o daca n-am ochelari
nu mi se raspunde promt destinul tau e nefast
intr-adevar pina-n prezent nu am izbutit niciodata
sa ma plimb si eu c-un automobil Hispano Suiza
pe soseaua poetilor serpuind spre Olimp
Abonați-vă la:
Postări (Atom)