Piata Tien An Men II -3-

PERCHEZITIE, 1988

De cand mi-ati intrat in casa
culorile tablourilor put filele
cartilor de poezie sunt gaurite de gloante
toate putrezesc vazand cu ochii
pe sfintele mele icoane danseaza cozi de diavol
vii in casa mea sunt numai coropisnitele
iesite din sufletul vostru de pamant fara tara

BANALA

Unde sunt profesorii de tortura? unde
preotii cu pistoale cub sutana? unde
sunt cei care ne-au rontait cotoarele cartilor?
ei exista se plimba instalati in blindate luxoase
si invata alfabetul democratiei patat
de grasimea icrelor negre ei exista
pe unde trec locotenentii mortii suavii
degetul exterminatului la Canal
ii arata dar multimea priveste vesela
in timp ce asteapta distribuirea malaiului

ELEGIE

Pe terezia vietii noastre
pe-un talger sta bastonul politistului pe altul
se zbate aripa fericirii de mucava

balanta inclina in favoarea fumului dens

POEM OPTIMIST

Stau pe tarm si privesc prin ceata
nici un SOS
aud numai cantecul rechinilor care vestesc
inca un naufragiu sub pavilion romanesc

POEM DE DRAGOSTE(1948)
Pentru cea care in adolescenta purta numele
KATHE BRAUNECKER

Culcati in iarba stralucitoare de la marginea orasului
pe neasteptate ea incepea sa planga in hohote
spunea printre lacrimi tatal meu este deportat in Rusia
stiu dar intr-o zi se va intoarce o imbarbatam
zambea inseninata si o sarutam si ea imi spunea
tatal meu s-a nascut pe aceste meleaguri frumoase
apoi