miercuri, 19 iunie 2013

Alexandru Mușina (n. 1 iulie 1954, Sibiu - d. 19 iunie 2013)





Poetul sibian Alexandru Muşina a murit cu câteva zile înainte să împlinească 59 de ani.

Unul din cei mai importanţi poeţi români din ultimii ani, Alexandru Muşina, a murit miercuri, informează Observatorul Cultural.
Născut în 1954 la Sibiu, Muşina este absolvent al Facultăţii de Limbă şi Literatură Română a Universităţii Bucureşti. Doctor al aceleiaşi universităţi, patron al editurii Aula din Braşov, Muşina a fost membru al Cenaclului de Luni - cenaclu care a marcat generaţia 80.
Ultimele sale volume publicate au fost Regele dimineţii (poezie, Editura Tracus Arte, 2009) şi Nepotul lui Dracula (roman, Editura Aula, 2012). Alexandru Muşina a  fost laureat al Premiilor Observator cultural, la Categoria Poezie, pentru volumul Regele dimineţii.
"Poezia este o artă globală de foarte multă vreme. Nu poţi avansa numai pe repere naţionale. Încă din 1950, Cesare Pavese spunea că literatura nu este doar italiană (cazul lor), ci europeană, chiar mondială. Didactic vorbind, nu poţi să predai ca poezie română o poezie scrisă în altă limbă, apoi tradusă; deşi, 2-3 poezii eminesciene sînt traduceri de excepţie. Dar, pentru mine, ca scriitor, modelele româneşti nu sînt suficiente. Trebuie să mergi în afară. E ca în vestimentaţie: poţi să te îmbraci ca la tine în sat, în costum popular, sau poţi să te îmbraci după ultima modă de la Paris. Ai de ales. Dar costumul popular – şi cel maghiar, şi cel german, de exemplu – este o transpunere a costumelor fie ale nobililor, fie ale servitorilor nobililor. Costumul popular românesc (feminin) este o transpunere în universul respectiv şi ţinînd cont de posibilităţile fiecărei comunităţi rurale a costumului imperial bizantin. Aşa e şi în poezie: poţi să porţi liniştit costum popular, numai că nici el nu este „autentic“ naţional, mai exact doar naţional. Aş forţa puţin: marea poezie a fost şi este nu doar globalizată, ci şi puţintel snoabă (în naturaleţea, ca efect, a ei)", mărturisea Alexandru Muşina într-un interviu acordat acum trei ani pentru
  Observatorul cultural.

 Political Congo


Maimutele din Congo - daca nu sitiai -
Rezolva orisiice conflict sau diferend
Extrem de simplu sii rapid, eficient:
Cu-n scurt, universal futai.
Si nici macar nu au înregistrat patent
Pe-arhaica metoda. Daca n-ai
Prejudecati, sa ne întoarcem amândoi în acel Rai,
Departe de idei sii teorii, de orice trend!
Oh, nu, nu-ti cer sa ne suim la loc,
Printre liane, în copaci seculari,
Ci sa ne amintim ce am uitat.
Iar când vom fi nervosii sii facuti foc,
În loc sa ne certam, ca nisite oameni mari,
Sa ne-ndreptam, tacuti, spre pat.
 
 

Reclam



N-am nici un chef sa dorm. Desii sunt obosit.
Ma voi trezi peste un secol, un mileniu… Toate
Garniturile vor fi fost, desigur, schimbate.
La fel, vopseaua. Dar Mecanismul stupid
Va merge înainte, acelasii, în eternitate:
Iubire, mila, ura, crima, suicid…
“Dar, înainte sa ma nasc, eu am platit
Pentru o alta destinatie!” Am gresiit-o? Poate.
Sau totul n-a fost decât Reclama, pentru cei
Care se plictisesc în Puritate sii Lumina:
“Lume unde se-amesteca Lucruri sii Idei,
În care toti poarta o armura ciudata,
Din carne, oase, sânge, piele, gelatina.
Aventuri! Exotism! Oferta limitata.”
 
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu