Cuvânt înainte
Marcel Tolcea
Cine oare mai credea/spera că vom putea citi un volum inedit de Petre Stoica?
Cu siguranţă, nimeni!
Şi totuşi, cartea de faţă, cuprinzând adnotări lirice la tapiseriile artistei plastice Şerbana Dragoescu(plus alte texte ce nu par a avea o legătură directă cu tema), este o apariţie inedită şi, fără îndoială, neaşteptată, surprinzătoare.
Neaşteptată, fiindcă Petre Stoica a fost unul dintre cei mai laborioşi poeţi ai literaturii române, publicând -cu o regularitate de orologiu suav-, câte un volum nou cel puţin o dată la trei ani. Asta, numai între 1966 şi 1985. Ceea ce a însemnat, alături de volumele antologice, peste 40 de volume.
Surprinzătoare, mai întâi, prin caracterul ei de circumstanţă, ceea ce, la un poet ireventios cu poncifele, iconoclast, demitizant e aproape de neimaginat. Şi totuşi, e o poezie circumstanţială în sensul goethan al cuvântului, căci Goethe credea că poezia de circumstanţă, legată de un eveniment din imediat, aparent fără miză, înrădăcinează poezia în contemporaneitate. Surprinzătoare, apoi, prin tonul elegic, profund, prin neliniştea şi cutremurarea în faţă trecerii timpului, prefigurând, prin tonalitate solemnă, singurul său volum din 1977, O nuntă de cenuşă, scris, în contrast cu celelalte volume ale sale, într-un registru complet diferit.
Asemenea oricărei surprize, şi cartea de faţă are o istorie ce pune în evidenţă deplină adecvare cu tema textelor poetice: dacă ele, textele, abordează în cheie lirică tema unor covoare ale artistei Şerbana Dragoescu, firul destinului ce a condus la descoperirea, editarea şi apatitia acestui volum este încă şi mai tulburător.
Aşadar, întâlnirea cu protagonista poemelor.
Pe la mijlocul lui 2009, Doamna Profesor Alexandra Titu mi-a propus o lansare de carte aparte la Muzeul de Artă din Timişoara: un pictor român născut la Paris, cu studii la celebra şcoală Julian, redutabil problemist în şah. Cartea, jumătate în franceză, jumătate în română, îi aparţinea lui Radu Dragoescu, un nume despre care nu auzisem. Familiar îmi era numele fiicei autorului, Doamna Şerbana Dragoescu, cu care am convenit o întâlnire pentru a stabili detaliile de rigoare. Înainte de plecare, Doamna Dragoescu m-a întrebat cine e bărbatul ale cărui fotografii se derulau pe monitorul computerului meu. I-am răspuns ca şi cum le-aş fi făcut cunoştinţă: Petre Stoica. Apoi am adăugat: "A plecat anul ăsta, în 21 martie". A tresărit, s-a reaşezat şi, vizibil tulburată, mi-a spus că l-a cunoscut cu mulţi ani în urmă, că încă nu ştie dacă l-a iertat şi că el, Petre, i-a dedicat un ciclu de poeme. De mult!
Mi-a promis că îmi va trimite originalul. Aşa a fost. Mi-a adăugat un CD cu o înregistrare de la un vernisaj la Muzeul de Artă al României din ianuarie 1981, când expoziţia sa, Spirale, a fost vernisată de Ioan Grigorescu, Radu Ionescu şi Gaston Cosma, iar Ovidiu Iuliu Moldovan a recitat chiar poeziile scrise, în 1975, de către Petre Stoica pentru tapiseriile Serbanei.
Întâlnirea noastră a fost acum patru ani şi, de atunci, lucrurile au intrat pe un făgaş mai precis.
Fundaţia Pax 21 a instituit Premiul Petre Stoica decernat, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, anual, unei personalităţi culturale de prestigiu. Prima ediţie a consemnat numele lui Şerban Foarţă, ediţia a doua l-a omagiat pe Dorin Tudoran, iar anul acesta este sărbătorit profesorul universitar, criticul şi poetul clujean Ion Pop.
Dar şirul coincidenţelor din trama şi urzeala tapiseriei subtile nu s-a sfârşit atunci când Doamna Şerbana Dragoescu l-a redescoperit, în efigia imaginii, pe Poetul despre care nu mai ştia aproape nimic. În vara aceasta, când l-am sunat pe Radu Stoica - fiul lui Petre Stoica - pentru a-i cere permisiunea editării manuscrisului, i-am vorbit şi despre destinatara poemelor. Nu o cunoscuse! Vorbeam cu el pentru prima oară despre volumul inedit, despre ce conţine şi, amândoi, ne bucuram că va fi o surpriză!
A doua zi, Radu m-a sunat pentru a-mi spune doar atât:
"Şerbana Dragoescu a murit ieri seară! Chiar în ziua în care am vorbit despre tata, despre carte şi ea!"
1
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Iată soseşte clipa
voi plăti pentru tot ce-am văzut
în timp ce îmbrăţişăm nevăzut
negrele şi albele gratii
din pătratul visului ţesut
iată soseşte clipa
dar cine hotărăşte termenul acesta cumplit?
2
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Semne astrale şi semne runice
şi cupa şi trefla celui care pierde mereu
şi pieptul unei păsări clocindu-şi ouăle în oglindă
şi culori ce se apropie geometric
pentru că roşul nu se teme de gri
iar negrul nu se teme de alb
3
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Cifra 9 care atinge aripa îngerului
litera gama care atinge orbita timpului fără timp
ochii albi din zarul care atinge floarea de la buza prăpastiei
o adiere caldă care răsuceşte roata somnului
linia care atinge linia vieţii din palma mortului
o armonie care atinge nimbul fluturelui după-amiază
Din ce spaimă s-a născut această unică nespaima?
4
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Cuvinte frânte semne de ani şi de morţi
toate adunate de pe pietre de pe unghii
adunate de pe urne şi adunate poate
din inima unui vultur tăcut
şi în mijlocul lor
o fereastră prin care adie
părul celui destrămat de mult
5
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
O formă apropiindu-se de o altă formă
încet ca freamătul sărutărilor
un cerc şi apoi o nouă durere
O lacrimă nevăzută
pe mâinile care ţes timpul
timpul o clipă să-l vezi
6.
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
O bucurie fără nume
într-un chenar de aur alb
Nu privi prea mult
s-ar putea să mori
sub aripa porumbelului bocitor
7
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Alb
numai alb
ca să poţi contempla
iarba albă a timpului
ţesută de melodia acestor degete faracase
de aceste unghii care poartă nume veşnice
8
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Orb şi bătrân
cineva mă duce de mână
spre semnele pe care
le caut de când m-am născut
Şi clipă de clipă
urc scara altui rug
9
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Atâtea aripi se ridică
din această prea lungă
tăcere ţesută din lână
berbecului căzut din zodiac
peste fruntea mea fără nimb
Atâtea aripi se ridică
din această prea lungă
tăcere ce-ţi sfâşie
carnea care totuşi aude
10
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Pleci
şi rămâi captiv
în câmpul astral
din care se ridică
un cap de berbec solitar
Ostenit
adormi pe braţe de aur
şi-n somn descifrezi
taina din inima zarului
răsturnat pe covor
11
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Apoi a venit un cântăreţ
cu barbă şi fără liră
uşile basmului s-au deschis
vrând să-şi spună numele
silabele cântăreţului
s-au risipit în ţesătura covoarelor
inegrind-o
2.
PE AMURG
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Pe amurg
dindărătul urzelii
se înalţă un cocoş ancestral
cu cheia miturilor prinsă în cioc
5.
ARMONIE
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Cifra 9 care atinge aripa clownului
litera gama care atinge orbita timpului fără timp
ochii albi din zarul care atinge floarea de la buza prăpastiei
o adiere caldă care despică piatra somnului
linia care atinge linia vieţii din palma mortului
o armonie care atinge nimbul fluturelui după-amiază
din ce spaimă s-a născut această nespaima?
6.
FĂRĂ TITLU
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
1
Un carusel de mituri
pe o întindere limitată
2
O parcelă de simboluri
din care privesc moşnegi
şi linii verticale
dormind pe inimi pătrate
7
FĂRĂ TITLU, II
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Schelet nemaivăzut
schelet împodobit cu salbe calcinate împodobit cu piaştrii cocliţi
schelet lângă o linie verticală lângă
o săgeata semnul mişcării a toate
schelet răsucindu-se deliberat în spaţii abstracte
8
DESCIFRARE MUTĂ
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Cuvinte frânte semne de ani şi de ani
toate adunate de pe pietre de pe unghii
adunate de pe urne sparte şi adunate poate
din inima unui vultur tăcut
şi în mijlocul lor
o fereastră prin care adie
părul celui destrămat de mult
9
*
* *
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Glob terestru cu meridiane plăsmuite în vis
pentru bucuria de a călători pe alte nisipuri
pentru bucuria de a cunoaşte fulgere mai blânde
pentru bucuria de a simţi pe limbă
dulceaţa unor fructe coapte în clima lichenilor înstelaţi
pentru bucuria de-a asculta la focuri albe
arhetipul basmelor
pentru bucuria de-a dormi sub cerga urşilor din ere albastre
pentru bucuria de-a descifra indescifrabilul
de pe stela Marelui Crin
10
COSMOGONIE
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
O furtună de vise
reunite melancolic în ordine
10
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Cine va câştiga împăcarea şi liniştea
şi cine va fi osândit
să umble pe cruci de urzici?
Se apropie iarna şi aud
rugăciunea unui pui de lup
11
FĂRĂ TITLU, III
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Cer fără nori
şi un craniu din care
curg aştrii de lună
solitudine ce obligă mereu
să visezi arhipeleaguri albe să visezi
flăcări din regiunea calmă
12
MELANCOLIE
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Răsuflare oprită
auzi
păsări înotând în ape primordiale
peşti zburând în văzduhuri uşor împenate
auzi
chei răsucite în lacăte mari de pământ
auzi
scrijelitura vântului pe frunze de ardezie lungi
auzi
creşterea brânduşei sub un clopot de lemn
îţi auzi răsuflarea oprită
1
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
... De atunci
eşti sămânţa culorilor din curcubeu. Iartă-mă pe mine
pe care cel mereu şi mereu a aşteptat
pe trepte faratrepte pierdute spre tine.
... Rămâi
sămânţa culorilor din curcubeu
2
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
O piatră descrie cercuri deasupra capului meu
şi nu mai văd decât un val care leagănă resturile unui naufragiu
şi nu mai simt decât nisip de rugină sub piele
şi nu mai aud decât o melodie foarte veche
una paloma blanca
O piatră descrie cercuri deasupra capului meu
o piatră trăgându-mă
spre adâncul zodiacului negru
3
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Mi-am părăsit cămară cu smirnă
mi-am părăsit creioanele spada şi pipa
mi-am părăsit lanterna invadată de furnici
mi-am părăsit bubele adânci şi mici
mi-am părăsit călimara cu rachiuri tari
mi-am părăsit şi alte idealuri mai mari
... şi totuşi n-a fost destul
4
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Orb şi desculţ
stau în zăpadă
Cine îmi dă
o cruce?
5
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Nu mai sunt decât
sunetul lemnului care
se desface putred
în amintirea vocii mele
pune-i pasarei în cioc
un trandafir de hârtie
6
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
cândva o să doarmă împăcat
acolo în pădure
acolo lângă răul în care
peştii vor scrie cu aripioarele lor
două litere ca două segmente de lună roşii
Vor creşte din craniul său
oglinzi pentru păsări şi o floare mică
o floare pentru întreţinerea unei mici amintiri
7
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Orb acum
copilul caută poarta basmului
iar vulpea îşi încălzeşte botul în pântecul pasarei
pentru toate mi-e dat să sufăr
şi se scufundă somnoros în zăpadă
ultimul clopot al pădurii...
8
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
e frig în cărţi
e frig în unghii
e frig în pahare
e frig în harta oraşului în care
nu-ţi mai găsesc strada
9.
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Dintr-odată umbre
dintr-odată tăcerea
dintr-o dată negură
dintr-odată doliul ceasornicelor care
nu mai măsoară timpul timpului nostru
10
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Când nu voi mai fi
priveşte-mă seara
în cercul de aur al pâinii
(30-31 decembrie 1957, noaptea)
13
MELANCOLIE, I
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Un disc de lună roşie
tăiat în două
de spada peştelui evadat din zodiac
şi dedesubt
odihna pădurii
STARE DE SPIRIT
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Atâtea aripi se ridică
din această prea lungă
tăcere ţesută din lâna
berbecului căzut din zodiac
peste fruntea mea fără nimb
atâtea aripi se ridică
din această prea lungă
tăcere ce-ţi sfâşie
carnea care totuşi aude
CE IZVOARE?
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Pleci
şi rămâi captiv
în câmpul astral
din care se ridică
un cap de berbec solitar
ostenit
adormi în braţe lungi de licheni
şi-n somn descifrezi
taina din inima suveicii
şlefuită-n văpăi
ce izvoare
îţi oferă acest imens privilegiu?
ÎNSERARE
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Pleoapa de pergament
sub care dormi
visând alfabetul etern
rostit pe vremea
pelerinilor îngenunchiaţi
în şesuri fără apă
la umbra unor stâlpi de grafit
PORTRET ÎNTÂRZIAT
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
De după falduri din lână de oaie spumoasă din lână de capra din lână de urs
apare Doamna Stăpână
înfăşurată în flori de azaleee
duce sub braţ un schelet de peşte un manual
de geometrie veche
se înclină discret zodierului retras în ungher
priveşte prin fereastră înserarea
poate va descoperi o nouă cometă
va descoperi desigur puncte şi virgule oculte
şi mici zăbrele de aur
Stăpâna invasmantata în flori de azalee
FINAL APROAPE MISTERIOS
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Apoi a venit un cântăreţ
cu barbă şi fără liră
uşile basmului s-au închis
vrând să-şi spună numele
silabele cântăreţului
s-au risipit în ţesătura covoarelor
inegrind-o încet
***
Petre Stoica - Unsprezece adnotări lirice la covoarele Serbanei, Ed. Brumar (2013)
Ultimul val care se sparge cu fervoare
pleacă străinii cu buchete de soare pe gură
autobuze nichelate camere de luat vederi adio adio
pleacă şi prietenii
adună cearceafurile îşi adună trupurile adio şi lor
cu limbi sărate la toamnă vor povesti
întâlnirea cu sprayul cu alchimia certitudinilor
vor poveşti despre romanele lor construite cu evlavie
toate au avut un final
ultimul val se sparge şi melodia
una paloma blanca
scaune răsturnate pe masă scrisori fără litere
resturi de ţigară cu urme de buze extatice una
paloma blanca
sunt trase şi obloanele barăcilor de tras la ţintă
nu au nimerit inima de metal
nu am câştigat niciodată nimic
leagăne goale
e frig
noi doi rămânem ultimii pe plajă
în braţe cu un pescăruş murind
singurul nostru trofeu
singura noastră căldură
rămânem cu imaginea ultimului val care se sparge
mac verde şi uriaş la picioarele noastre
adu-ţi aminte mereu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu