tag:blogger.com,1999:blog-84685533674617303402024-03-13T22:20:38.578+02:00Petre Stoica, remember necesar"Fericit ca sunt departe de zarva lumii" (Petre Stoica)Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.comBlogger735125tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-61281251370769977612018-11-11T11:50:00.002+02:002018-11-11T12:49:34.233+02:00NIKOLAUS BERWANGER - Trăiesc printre rânduri, Editura Cartea Românească, 1981 Traducere, cuvânt înainte și note de PETRE STOICA<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-DcfOcL_zKik/W-f7HUjVDbI/AAAAAAAAfng/m62rBNI4SpkzAx8ew5EdT4XKmadzX7jkACLcBGAs/s1600/001.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1240" height="640" src="https://3.bp.blogspot.com/-DcfOcL_zKik/W-f7HUjVDbI/AAAAAAAAfng/m62rBNI4SpkzAx8ew5EdT4XKmadzX7jkACLcBGAs/s640/001.jpg" width="496" /></a></div>
<br />
<br />
<div class="_5pbx userContent _3576" data-ad-preview="message" data-ft="{"tn":"K"}" id="js_35f">
<div class="text_exposed_root text_exposed" id="id_5be7fa1b97c879b54171052">
NIKOLAUS BERWANGER - Trăiesc printre rânduri, Editura Cartea Românească, 1981<br />
<br />
Traducere, cuvânt înainte și note de PETRE STOICA<br />
<br />
Cu puțini ani în urmă, o fericită împrejurare mi-a adus în cale un
scriitor din Banat, locul obârșiei mele: Nickolaus Berwanger. bărbatul,
mai degrabă scund decât înalt, îndesat ca un truditor al pământului și
cu ochelari masivi pe nas, m-a cucerit pe dată: prin inteligență,
franchețea și umorul său bonom. Virtuți pe care în copilărie le
descopeream <span class="text_exposed_show">adesea, în felurite
variante, la șvabii de o seamă cu mine. Dar, impresiile, fie bune, fie
defavorabile, făcute în jurul paharelor (când l-am cunoscut, Berwanger,
prietenul de azi, era încă un fericit adept al lui Bachus) se destramă
ușor a doua zi. Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul său, nobilele-i
trăsături de caracter, relevându-mi-se accentuat la fiecare întâlnire
survenită între noi. Bucuria spontanei împrieteniri a sporit după ce
mi-a pus în mâna cărțile sale. Fără îndemnul nimănui, ascultat doar de
propria-mi inimă, m-am apucat să-l traduc pentru publicațiile noastre
literare, imitând un gest pe care îl făcuseră și alți confrați, printre
aceștia numărându-se întâi și întâi Anton Palfi, dibaci mânuitor al
verbului românesc.</span><br />
<div class="text_exposed_show">
În
Timișoara zvăpaiatei mele adolescențe, Nikolaus Berwanger conduce un
cotidian, Neue Banater Zeitung, publicație vie, interesantă, cu multiple
fațete arătând strădania ieșirii din anonimatul în care vegetează
destule publicații ale provinciei. Ziarist înascut, cu o îndelungată și
rodnică experiență, el este în căutarea adevărului ("pretutindeni și
mereu") și trăiește lumea cu nespusă curiozitate, mai mult, o supune
riguroasei examinări utilizând o tainică lupă, spre a nu-i scăpa nimic
din detalii, care sunt și ele deseori spectaculoase. Rezultatul
observațiilor înregistrate răzbat puternic (putea fi oare altfel?) în
textele-i lirice. Și cu această remarcă am și emis una din
caracteristicile de bază ale cărților ce-i poartă semnătura...<br />
<br />
<br />
<br />
în căutare<br />
<br />
Nikolaus Berwanger din vol. Trăiesc printre rânduri, Editura Cartea Românească, 1981<br />
<br />
în românește de Petre Stoica<br />
<br />
<div class="text_exposed_show">
caut<br />
și caut<br />
adevărul<br />
nu oriunde<br />
în cosmos<br />
îl caut<br />
azi și aici<br />
îl caut<br />
peste tot și mereu<br />
îl caut<br />
atâta timp<br />
cât pot sta<br />
pe picioarele mele<br />
atâta timp<br />
cât pot<br />
gândi limpede<br />
îl caut<br />
atâta timp<br />
cât pot iubi o ființă<br />
îl caut<br />
atâta timp<br />
cât mă pot<br />
cinstit dărui<br />
îl caut și îl caut<br />
cine știe<br />
s-ar putea<br />
să-l găsesc cu-adevărat<br />
și de nu va fi așa<br />
căutați-l voi<br />
sau voi<br />
găsește<br />
numai cel care caută<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="_5pbx userContent _3576" data-ad-preview="message" data-ft="{"tn":"K"}" id="js_gvt">
<div class="text_exposed_root text_exposed" id="id_5be80824a17e22481974112">
pierdut<br />
<br />
Nikolaus Berwanger din vol. Trăiesc printre rânduri, Editura Cartea Românească, 1981<br />
<br />
în românește de Petre Stoica<br />
<br />
<div class="text_exposed_show">
vrem<br />
să trăim liniștit<br />
la lumina zilei<br />
într-o prietenie loială<br />
cu toți<br />
și cu toate<br />
cu soarele însuși<br />
cu vântul<br />
cu ploaia<br />
nu ne pierdem<br />
oare<br />
într-un vis<br />
fără suspine<br />
și fără consecințe</div>
</div>
</div>
<div style="position: relative;">
<div class="_1ktf" data-ft="{"tn":"E"}">
<a class="_4-eo _2t9n _50z9" data-ft="{"tn":"E"}" data-ploi="https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/45805389_1932207510166533_4087653798762250240_o.jpg?_nc_cat=101&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&oh=8ae5f9bf578fffaea285b45f5e1dff07&oe=5C86B63E" data-plsi="https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/45917313_1932207506833200_2698419577167020032_n.jpg?_nc_cat=101&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&oh=c6a0dc6dc4e72010940ee27f6cd0cc85&oe=5C3CF2A5" data-render-location="homepage_stream" href="https://www.facebook.com/petrestoicascriitor/photos/a.393600827360550/1932207500166534/?type=3&eid=ARCxlhmrAczeNJgzC0FDPs_S_REc4IB358xE9p3bMH4-EBsOV-Zs9rQsv_ZWGCD-4nua3BciWUmyuS19&__xts__%5B0%5D=68.ARAglJVNtkJJpL31bStbKgNLyFm5Vx1924bFFCt-oNdiAFh0H88XCbwQh631hGLohcoQaHmwzZSwzYBzJ9RYkLfIusZP_zuJ23p0igVUhs9BapvvkGQFKyko8_S7EJo-tPexTS5kAZm56fQsO4fi9Sfi6S4Exmt8k11osTbikX3eelObRFLU1b6i1YqMaRwg2PDcbDMgx5wpci-QmERw7dGHpiqhFFGhei3Z_th1Pgg77ot_WCQjTuUnP5njNKv5USoc9J_tPF3oWoiFeJqRyzpbsZGu2Ig8Q3VkoQBzcH_bH3LdlzfCKb6EucoD731O_2aQKcZv-bCNj8wVRP6zA2768Q&__tn__=EEHH-R" rel="theater" style="width: 474px;"></a><br />
<div class="uiScaledImageContainer _517g" style="height: 618px; width: 474px;">
</div>
<a class="_4-eo _2t9n _50z9" data-ft="{"tn":"E"}" data-ploi="https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/45805389_1932207510166533_4087653798762250240_o.jpg?_nc_cat=101&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&oh=8ae5f9bf578fffaea285b45f5e1dff07&oe=5C86B63E" data-plsi="https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/45917313_1932207506833200_2698419577167020032_n.jpg?_nc_cat=101&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&oh=c6a0dc6dc4e72010940ee27f6cd0cc85&oe=5C3CF2A5" data-render-location="homepage_stream" href="https://www.facebook.com/petrestoicascriitor/photos/a.393600827360550/1932207500166534/?type=3&eid=ARCxlhmrAczeNJgzC0FDPs_S_REc4IB358xE9p3bMH4-EBsOV-Zs9rQsv_ZWGCD-4nua3BciWUmyuS19&__xts__%5B0%5D=68.ARAglJVNtkJJpL31bStbKgNLyFm5Vx1924bFFCt-oNdiAFh0H88XCbwQh631hGLohcoQaHmwzZSwzYBzJ9RYkLfIusZP_zuJ23p0igVUhs9BapvvkGQFKyko8_S7EJo-tPexTS5kAZm56fQsO4fi9Sfi6S4Exmt8k11osTbikX3eelObRFLU1b6i1YqMaRwg2PDcbDMgx5wpci-QmERw7dGHpiqhFFGhei3Z_th1Pgg77ot_WCQjTuUnP5njNKv5USoc9J_tPF3oWoiFeJqRyzpbsZGu2Ig8Q3VkoQBzcH_bH3LdlzfCKb6EucoD731O_2aQKcZv-bCNj8wVRP6zA2768Q&__tn__=EEHH-R" rel="theater" style="width: 474px;">
</a></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<a class="_5dec _xcx" data-ploi="https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/45869367_1932163550170929_3554487553753088000_o.jpg?_nc_cat=111&_nc_ht=scontent.fotp3-1.fna&oh=f8c66e1f95ebdcda2de60fb1e2eb3fa8&oe=5C6DF594" data-plsi="https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/45866266_1932163546837596_8107361571384066048_n.jpg?_nc_cat=111&_nc_ht=scontent.fotp3-1.fna&oh=ee85f082d6e7f39275a25156b39a651c&oe=5C7D6457" data-referrerid="150310491689586" data-render-location="homepage_stream" href="https://www.facebook.com/petrestoicascriitor/photos/pcb.1932164306837520/1932163543504263/?type=3&__tn__=HH-R&eid=ARDj4ehju6b-3KRtsGtVfIGNBkFcGj95YSfbJ2gB3pQjvk8sz1ujUwLezEq4b8Iu1XoyEy8QXwtU11KG&__xts__%5B0%5D=68.ARBrSPTGq0Ugcz4e2m6YyBMNDn4NUiwyIBV1YZDBTPtN2gfmN84LUlLjh7ZYR1Ect9f00V8i2TWzuqJPpFq_6A6cscsFAl-K72rugxSrEFBnMmrjVnvcO6a7NUyS3TohFJ3D--x2VsxeynXEfJ1Lk6zhV8fIpQq5xJ-R0j57d_JehvmMad0xDrBSbxVAjj6mWjhH73gj_3S1ni9F9IvlqwonaUGq3RQymg89CBYnKCT2wq7vI85lJ37VeErOFwS2jAYUNeI1odbtpdS3-x-973VYn_QibCjtlMGjb_mBvdML7rn0I9x-0y3Ibg4nJ3-hlA1psHCrO-B7UdUnrQJm03BDVQ" id="u_7l_2" rel="theater" style="height: 500px; left: 0px; top: 0px; width: 249px;"></a><br />
<div class="uiScaledImageContainer" style="height: 500px; width: 249px;">
</div>
<a class="_5dec _xcx" data-ploi="https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/45869367_1932163550170929_3554487553753088000_o.jpg?_nc_cat=111&_nc_ht=scontent.fotp3-1.fna&oh=f8c66e1f95ebdcda2de60fb1e2eb3fa8&oe=5C6DF594" data-plsi="https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/45866266_1932163546837596_8107361571384066048_n.jpg?_nc_cat=111&_nc_ht=scontent.fotp3-1.fna&oh=ee85f082d6e7f39275a25156b39a651c&oe=5C7D6457" data-referrerid="150310491689586" data-render-location="homepage_stream" href="https://www.facebook.com/petrestoicascriitor/photos/pcb.1932164306837520/1932163543504263/?type=3&__tn__=HH-R&eid=ARDj4ehju6b-3KRtsGtVfIGNBkFcGj95YSfbJ2gB3pQjvk8sz1ujUwLezEq4b8Iu1XoyEy8QXwtU11KG&__xts__%5B0%5D=68.ARBrSPTGq0Ugcz4e2m6YyBMNDn4NUiwyIBV1YZDBTPtN2gfmN84LUlLjh7ZYR1Ect9f00V8i2TWzuqJPpFq_6A6cscsFAl-K72rugxSrEFBnMmrjVnvcO6a7NUyS3TohFJ3D--x2VsxeynXEfJ1Lk6zhV8fIpQq5xJ-R0j57d_JehvmMad0xDrBSbxVAjj6mWjhH73gj_3S1ni9F9IvlqwonaUGq3RQymg89CBYnKCT2wq7vI85lJ37VeErOFwS2jAYUNeI1odbtpdS3-x-973VYn_QibCjtlMGjb_mBvdML7rn0I9x-0y3Ibg4nJ3-hlA1psHCrO-B7UdUnrQJm03BDVQ" id="u_7l_2" rel="theater" style="height: 500px; left: 0px; top: 0px; width: 249px;">
</a>Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-77014078530882269562018-11-10T19:21:00.000+02:002018-11-10T19:59:13.490+02:00Georg Trakl - Tânguirea mierlei, 1981 Editura Facla<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-BJcy7ClSwUA/W-cS86d4aiI/AAAAAAAAflI/J0Kh11UHCgEjGU76RQcF4ksYEzbRWhOZQCLcBGAs/s1600/001.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1137" height="320" src="https://2.bp.blogspot.com/-BJcy7ClSwUA/W-cS86d4aiI/AAAAAAAAflI/J0Kh11UHCgEjGU76RQcF4ksYEzbRWhOZQCLcBGAs/s320/001.jpg" width="227" /></a></div>
<br />
<br />
AVERTISMENT<br />
<br />
Petre Stoica <br />
<br />
Prezenta culegere antologică din opera marelui poet austriac urmează
volumului Georg Trakl, 59 poeme, apărut în traducerea noastră la
"Editura pentru Literatură Universală". De atunci s-au scurs cinsprezece
ani... Epuizată chiar din ziua când a văzut lumina tiparului, cartea
s-a bucurat de un neașteptat succes, atât în rândul cititorilor, cât și
al germaniștilor. Succes care ne-a îndemnat să
alcătuim o nouă culegere antologică, substanțial îmbogățită. Adaosul
noilor traduceri (poeme și scrisori) însoțite de notele necesare, are
acum menirea să ofere iubitorilor de poezie de la noi o imagine mai
elocventă a unei opere ce nu-și găsește egalul în lirica secolului XX.
Este un gest editorial de importanță majoră, pe care și l-a asumat
editura "Facla". Prefaței i-am adus câteva îmbunătățiri, insistând asupra corelației Trakl-Dostoievski.<br />
Dispunerea
poemelor din antologia TÂNGUIREA MIERLEI (titlu sugerat nouă de un vers
traklian), a urmărit într-o măsură destul de lejeră succesiunea lor din
ediția lui Karl Rock (tipărită în anul 1919), până de curând
considerată sacrosantă. După publicarea monumentalei ediții
critic-istorice datorată lui Walther Killy și Hans Szklenar (Dichtungen
und Briefe, I-II din 1969), s-ar fi cuvenit poate să respectăm
principiul strict stabilit de cei doi germaniști, care s-au străduit să stabilească o cronologie trakliană
științifică. Operație azi obligatorie pentru culegerile complete și
critice, nu însă pentru o antologie cum este cea de față. Am preferat o
înșiruire a poemelor (fără a viola nicidecum scara evoluției
stilistice), care să ofere o carte unitară, un singur lung poem parcă,
așa cum se înfățișează deseori creația poetului modern.<br />
Am împărțit poemele în două secțiuni, cea din urmă rezervând-o
celor ce ne-au fost aduse la lumină (cu excepția piesei LUI NOVALIS) de
ediția Killy-Szklenar. Sunt versuri de o valoare excepțională, mereu
subliniată de cunoscătorii poetului din Salzburg.<br />
Notele
finale își propun explicarea unor nume proprii ce apar sub formă de
titlu sau sunt prezente în țesătura versurilor. Altele se referă la
dedicații. Din motive de estetică grafică, cuvintele vizate (în cazul
poemelor) nu au fost marcate cu cifre, cititorul găsindu-le transcrise
înaintea sumarului în ordine alfabetică.<br />
<br />
<br />
Rondel<br />
<br />
Georg Trakl - Tânguirea mierlei, 1981<br />
<br />
în românește de <a class="profileLink" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100001636100859&extragetparams=%7B%22__tn__%22%3A%22%2CdK-R-R%22%2C%22eid%22%3A%22ARBoq6S5WXV5Jn99SJd_dP9yyFRW5-7m5tpashegGiut0OaIhEDH_MES67tayJHVJF3EoprdQZoVqRAv%22%2C%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/inmemoriam.petrestoica?__tn__=%2CdK-R-R&eid=ARBoq6S5WXV5Jn99SJd_dP9yyFRW5-7m5tpashegGiut0OaIhEDH_MES67tayJHVJF3EoprdQZoVqRAv&fref=mentions">Petre Stoica</a>.<br />
<br />
<div class="text_exposed_show">
Risipit este aurul zilelor<br />
A serii albastră și brună culoare:<br />
Suavul flaut al păstorului moare,<br />
A serii albastră și brună culoare,<br />
Risipit este aurul zilelor<br />
<br />
<br />
<br />
Într-un vechi album<br />
<br />
Georg Trakl - Tânguirea mierlei, 1981<br />
<br />
în românește de <a class="profileLink" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100001636100859&extragetparams=%7B%22__tn__%22%3A%22%2CdK-R-R%22%2C%22eid%22%3A%22ARBGkwrnDxF9kaR5NzITeyj2RbErr3YatiduHN8oQWjcWff_g7K1aw8Nf2tVTD8ZOG-8n57SV7WCjaZn%22%2C%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/inmemoriam.petrestoica?__tn__=%2CdK-R-R&eid=ARBGkwrnDxF9kaR5NzITeyj2RbErr3YatiduHN8oQWjcWff_g7K1aw8Nf2tVTD8ZOG-8n57SV7WCjaZn&fref=mentions">Petre Stoica</a>,<br />
<br />
<div class="text_exposed_show">
Mereu și mereu revii, tu, melancolie,<br />
O, blândețe a sufletului singuratec.<br />
Se pornește stingerea unei zile de aur.<br />
<br />
Greu de umilință, durerii se apleacă cel care rabdă<br />
De priitoare melodie și fragedă demență răsunând.<br />
Privește! a și-nceput amurgul.<br />
<br />
Din nou se întoarce noaptea și Muribundul se tânguie<br />
Și altul mai jelește laolaltă cu el.<br />
<br />
Plin de fiori, sub stele tomnatice<br />
An de an capul se înclină mai adânc.</div>
<br />
<br /></div>
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-43614455992286501122018-10-13T17:02:00.002+03:002018-10-13T17:03:28.227+03:00BRECHT ÎN ULTIMUL RĂZBOI MONDIAL Petre Stoica în rev. "Secolul 20" din nr.10/1962<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-Z3tYnxrDQc0/W8H5KidC2TI/AAAAAAAAfjc/hKHzgFGnTYsYT7ZhKIQWTrkhVCGzIEXuwCLcBGAs/s1600/Secolul%2B20%2Bnr%2B10%252C%2BOctombrie%2B1962.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="626" data-original-width="408" height="320" src="https://3.bp.blogspot.com/-Z3tYnxrDQc0/W8H5KidC2TI/AAAAAAAAfjc/hKHzgFGnTYsYT7ZhKIQWTrkhVCGzIEXuwCLcBGAs/s320/Secolul%2B20%2Bnr%2B10%252C%2BOctombrie%2B1962.jpg" width="208" /></a></div>
BRECHT ÎN ULTIMUL RĂZBOI MONDIAL<br />
Petre Stoica în rev. "Secolul 20" din nr.10/1962<br />
După
venirea lui Hitler la putere, un număr impresionant de scriitori
germani a pornit pe drumul lung al exilului. Bertolt Brecht, dușman
declarat al fascismului, se văzu și el nevoit să caute un refugiu
provizoriu dincolo de granițele germane. Prin intermediul unui articol
semnat de Hans Bunge în revista NEUE DEUTSCHE LITERATUR, aflăm date noi
în legătură cu anii petrecuți în emigrație de marele dramaturg și poet
german. Interesul lor istorico-literar este dublat de unul politic,
astăzi când în lumea capitalistă mai dăinuie practicile persecutarii
intelectualitățîi progresiste, inclusiv în Germania de Vest, adică pe o
bună parte a teritoriului țării din care a plecat odinioară Brecht.<br />
Scriitorul
pleacă din Germania la vârsta de 35 de ani. Printre antifascistii
urmăriți cu perseverență de naziști - arată autorul articolului - Brecht
era unul dintre cei mulți. Dar el n-a fost un dușman anonim al lui
Hitler. Cântecele lui revoluționare erau cântate de muncitori când
iereau să demonstreze în stradă, piesele sale erau reprezentate pe
scenele multor țări, vocea lui Brecht era auzită în lume. Fasciștii
germani știau că Brecht este dușman periculos, tocmai de aceea l-au
trecut pe listele de urmărire. Țările în care caută adăpost - aproape
douăsprezece la număr - sunt abandonate la intervale scurte deorece din
umbră îl urmărește fie Gestapo-ul, fie, după câțiva ani, Wermacht-ul
pornit în aventură europeană. Nu se află nicăieri în siguranță; țara
care îi oferea seara găzduire, dimineață nu este exclus să-i devină
ostilă Deocamdată se stabilește în Danemarca dar fasciștii danezi cer
deportarea lui... <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-RBtmhF16VsQ/W8H5PdX-42I/AAAAAAAAfjs/W44tI7PWo3YnhT3DVcEGZwaNBhGi98upQCEwYBhgL/s1600/002.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="626" data-original-width="721" height="171" src="https://3.bp.blogspot.com/-RBtmhF16VsQ/W8H5PdX-42I/AAAAAAAAfjs/W44tI7PWo3YnhT3DVcEGZwaNBhGi98upQCEwYBhgL/s200/002.jpg" width="200" /></a><br />
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-dmFSxAoMjhc/W8H5OA_FQ3I/AAAAAAAAfjg/-EWT8xVwX_sQZo_EWdyJ7lcW5rn7ruDwwCLcBGAs/s1600/001.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="626" data-original-width="407" height="400" src="https://4.bp.blogspot.com/-dmFSxAoMjhc/W8H5OA_FQ3I/AAAAAAAAfjg/-EWT8xVwX_sQZo_EWdyJ7lcW5rn7ruDwwCLcBGAs/s400/001.jpg" width="260" /></a><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-iwB4rs0iOKc/W8H6HjJhLWI/AAAAAAAAfj4/RGRNzqaoY-cEIP7JjE0cCbpkOxKzz_cQACEwYBhgL/s1600/bertolt-brecht.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="252" data-original-width="252" src="https://1.bp.blogspot.com/-iwB4rs0iOKc/W8H6HjJhLWI/AAAAAAAAfj4/RGRNzqaoY-cEIP7JjE0cCbpkOxKzz_cQACEwYBhgL/s1600/bertolt-brecht.jpg" /></a><br />
<br />
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-6Cyj7gjHOaE/W8H6HvXacpI/AAAAAAAAfj4/HvK31W9Ra70gsjbcpqJeGcmLrLzBdBlUACEwYBhgL/s1600/36878530_1897747810289737_6191168384789381120_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="626" data-original-width="395" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-6Cyj7gjHOaE/W8H6HvXacpI/AAAAAAAAfj4/HvK31W9Ra70gsjbcpqJeGcmLrLzBdBlUACEwYBhgL/s320/36878530_1897747810289737_6191168384789381120_n.jpg" width="201" /></a><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-10465299100165036372018-08-27T07:42:00.000+03:002018-08-27T07:42:13.266+03:00Despre însemnările doctorului George Ulieru Petre Stoica în revista "Steaua" nr. 9 / 1957<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/--7Qs46sTtxk/W4OAuglyRPI/AAAAAAAAfiA/Vt2jclvGAykOUZLqqVkQP406ZxFvwIoZwCLcBGAs/s1600/266b0a8bd9b1d0fceae8b45378f0fbd3-7526817-940_492_10.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="491" data-original-width="313" height="320" src="https://4.bp.blogspot.com/--7Qs46sTtxk/W4OAuglyRPI/AAAAAAAAfiA/Vt2jclvGAykOUZLqqVkQP406ZxFvwIoZwCLcBGAs/s320/266b0a8bd9b1d0fceae8b45378f0fbd3-7526817-940_492_10.jpg" width="203" /></a></div>
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-DlLI1F4u7ME/W4OAuluh27I/AAAAAAAAfiE/grGn0c0Upp41882yB4OZtdwNqaKIJViZgCLcBGAs/s1600/George-Ulieru.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="266" data-original-width="178" src="https://1.bp.blogspot.com/-DlLI1F4u7ME/W4OAuluh27I/AAAAAAAAfiE/grGn0c0Upp41882yB4OZtdwNqaKIJViZgCLcBGAs/s1600/George-Ulieru.jpg" /></a><br />
În 1946, revista Fundațiilor (nr. 7-8-9) publică pentru prima dată
partea cea mai mare a interesantului jurnal intim alcătuit de medicul
George Ulieru. Surprinzatoarea descoperire a ÎNSEMNĂRILOR stârni
numeroase comentarii în acea vreme. Mulți și-au pus întrebări în jurul
numelui ce - bănuiau - trebuia să ascundă un scriitor talentat. Adevărul
este că autorul lor, mort încă în 1944, n-a <span class="text_exposed_show">întrevăzut valoarea lor documentară și artistică, nefiind un scriitor în înțelesul strict al cuvântului.</span><br />
<div class="text_exposed_show">
Însemnările medicului George Ulieru așternute destul de laconic într-un
caiet de diagnostice și prospecte Bayer, constituie "o reală
revelație", într-un cuvânt "o operă literară de o savoare excepțională"
cum pe drept remarca prof. acad. Alex. Rosetti în prefața primei ediții a
ÎNSEMNĂRILOR. Fără să-și dea seama, doctorul Ulieru a făcut literatură
anti-semănătoristă. Ea se situează la polul opus aceleia ce împrăștie
parfum peste un peisaj dezolant în care țăranul cu existența-i mizeră ne
este înfățișat în straie de sărbătoare cu frumoase flori de arnici la
cămașe, chiuind în horă sau mânând plăvanii injugati la plug.<br />
Cu o
precizie care nu da greș, doctorul Ulieru fixează cadrul moral al
acestei lumi de la țară, realizând poate unul din cele mai veridice
tablouri ale satului nostru din preajma celui de al doilea război
mondial. Lupta sa pentru a îndrepta starea de lucruri din mediul rural,
adevărată lupta cu morile de vânt, l-a doborât moraliceste. La o vârstă
nu tocmai înaintată demisionează din funcția de medic de plasă, lipsit
de mijloace și aruncat pe toate drumurile.<br />
De toate acestea ne-am
reamintit răsfoind deunăzi o frumoasă ediție a ÎNSEMNĂRILOR traduse în
polonă. Cu același prilej am căutat printre rafturi ultima ediție
apărută la noi - una modestă în 1949. Atât. Am consultat de asemenea
Proiectul de plan al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă (1957),
dar am încercat dezamăgirea de a vedea că la rubrica de reeditări
valoroasa carte a fost și de data asta omisă. Cititorii - mult mai
numeroși în ultimii ani - continuă să fie păgubiți de o carte plină de
tâlcuri și interesantă literatură.<br />
Dacă E.S.P.L.A. și-ar propune
să retipărească vreodată ÎNSEMNĂRILE UNUI MEDIC DE PLASĂ, n-ar strică să
între în posesia jurnalului manuscris dând, în sfârșit, la lumină
documentul integral.</div>
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-75994438102414281952018-06-10T20:02:00.001+03:002018-06-10T20:04:45.403+03:00Ion Negoitescu - Petre Stoica<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-24rngKtpBRY/Wx1Y4EFjHPI/AAAAAAAAfco/-bzHX7_mNJI1xoOokzfieYEQtMNWVsaAQCLcBGAs/s1600/646x404.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="404" data-original-width="276" height="320" src="https://3.bp.blogspot.com/-24rngKtpBRY/Wx1Y4EFjHPI/AAAAAAAAfco/-bzHX7_mNJI1xoOokzfieYEQtMNWVsaAQCLcBGAs/s320/646x404.jpg" width="218" /></a></div>
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-IOUZ7yBz4_Q/Wx1Y4PkumBI/AAAAAAAAfck/63GbVVT6XAUDcgpp5PRbNmIR2SW6-DlyQCLcBGAs/s1600/3.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="693" data-original-width="554" height="320" src="https://3.bp.blogspot.com/-IOUZ7yBz4_Q/Wx1Y4PkumBI/AAAAAAAAfck/63GbVVT6XAUDcgpp5PRbNmIR2SW6-DlyQCLcBGAs/s320/3.jpg" width="255" /></a><br />
De-a lungul întregii maturități, de la CASETA cu ȘERPI (1970) la TANGO
și ALTE DANSURI (1989), poezia lui Petre Stoica e dominată de un
indelebil sentiment de scârbă morală. Chiar și atunci când acest
sentiment prinde alură pregnant estetică, împodobind declinul...<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-JrtZULCfZtg/Wx1ZVssPrnI/AAAAAAAAfc0/jwml65uLjvoiIATJZtwxWHyQlizLdJBBgCLcBGAs/s1600/001.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1351" data-original-width="1600" height="337" src="https://4.bp.blogspot.com/-JrtZULCfZtg/Wx1ZVssPrnI/AAAAAAAAfc0/jwml65uLjvoiIATJZtwxWHyQlizLdJBBgCLcBGAs/s400/001.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-VOF5twS2ktg/Wx1ZVibLf7I/AAAAAAAAfc4/RB61PaDcFnsnhVaRFDvzFV1W2cdy0UAOQCLcBGAs/s1600/002.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="997" height="640" src="https://3.bp.blogspot.com/-VOF5twS2ktg/Wx1ZVibLf7I/AAAAAAAAfc4/RB61PaDcFnsnhVaRFDvzFV1W2cdy0UAOQCLcBGAs/s640/002.jpg" width="398" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-5vOxtZSvjvk/Wx1ZVp9wHKI/AAAAAAAAfc8/bqjEbpxLCsk-uOiyj-JyYWwmvJRQeuZFwCLcBGAs/s1600/003.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1041" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/-5vOxtZSvjvk/Wx1ZVp9wHKI/AAAAAAAAfc8/bqjEbpxLCsk-uOiyj-JyYWwmvJRQeuZFwCLcBGAs/s640/003.jpg" width="416" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-xgAOdbEZI1Q/Wx1ZWHxo_HI/AAAAAAAAfdA/bmXBYMN2oToLWVT7lQfefkcfL86jn4Z7wCLcBGAs/s1600/004.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1013" height="640" src="https://3.bp.blogspot.com/-xgAOdbEZI1Q/Wx1ZWHxo_HI/AAAAAAAAfdA/bmXBYMN2oToLWVT7lQfefkcfL86jn4Z7wCLcBGAs/s640/004.jpg" width="404" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-mTeRA_DXpXM/Wx1ZWqcAlVI/AAAAAAAAfdE/b9lAMgW7LNsPWrtFxy8S5H8zjF5yGZzVACLcBGAs/s1600/005.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="743" data-original-width="1600" height="185" src="https://3.bp.blogspot.com/-mTeRA_DXpXM/Wx1ZWqcAlVI/AAAAAAAAfdE/b9lAMgW7LNsPWrtFxy8S5H8zjF5yGZzVACLcBGAs/s400/005.jpg" width="400" /></a></div>
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-47389473427954485572018-05-28T14:54:00.001+03:002018-05-28T14:55:55.543+03:00Eugen Negrici - Petre Stoica<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://4.bp.blogspot.com/-IMBpHOaPDjY/WwvtpsP9KbI/AAAAAAAAfXQ/8715Vbyy6nEeW8O6T3MWHj9uyhq8XT2EQCLcBGAs/s1600/eugen-negrici.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="545" data-original-width="519" height="320" src="https://4.bp.blogspot.com/-IMBpHOaPDjY/WwvtpsP9KbI/AAAAAAAAfXQ/8715Vbyy6nEeW8O6T3MWHj9uyhq8XT2EQCLcBGAs/s320/eugen-negrici.jpg" width="304" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Eugen Negrici</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: right;">
</div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://2.bp.blogspot.com/-W3h6ZyOf4Tw/Wwvqq2-f3_I/AAAAAAAAfWI/7-o4V2Ig-fYspxVMVLAZfaiKlEQI6njoACLcBGAs/s1600/4c.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="801" data-original-width="571" height="320" src="https://2.bp.blogspot.com/-W3h6ZyOf4Tw/Wwvqq2-f3_I/AAAAAAAAfWI/7-o4V2Ig-fYspxVMVLAZfaiKlEQI6njoACLcBGAs/s320/4c.jpg" width="228" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Petre Stoica</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
..."Familiarizat cu poezia germană și austriacă - din care a tradus masiv - <a class="profileLink" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100001636100859&extragetparams=%7B%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/inmemoriam.petrestoica?fref=mentions">Petre Stoica</a>
a avut un rol de prim ordin în modernizarea poeziei românești în vremea
derutei post-staliniste. Întâi pentru că a redescoperit, alături de
ceilalți poeți de la Steaua, avantajul prezenței discrete a EULUI
biografic și virtuților uitate ale tonului potolit și adecvat și ale
emisiei cu surdină. Gălăgioasa poezie agitatorică declarativă, ca și
versificarile sfătos narative întrerupte de chi<span class="text_exposed_show">coteli,
care au acoperit, vreme de un deceniu, întreg câmpul literelor
românești, au devenit ridicole prin simpla prezență a unei alternative
de acest tip, adică mai în spiritul ideii înseși de poet și de poezie.</span><br />
<div class="text_exposed_show">
Apoi, pentru a contribuit la fortificarea opiniei că poezia nu are
nevoie, pentru a ființa, de fapte glorioase pe care să le cânte rapsodic
și că orice lucru, oricât de umil și orice întâmplare, oricât de banală
- introduse într-o anume ecuație artistică -, se solemnizeaza și ne
oferă prilejul unei "imbogatiri conceptuale", cum spunea Benveniste"<br />
<br />
Eugen Negrici - Literatura romana sub comunism. 1948-1964, Cartea Romaneasca 2012</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-aRQ1plpkQmY/Wwvq3xYK1zI/AAAAAAAAfWU/CBYQ2WBOq1wgip1NOvZjQcuYtttlsmNogCLcBGAs/s1600/001.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="381" data-original-width="1469" height="164" src="https://4.bp.blogspot.com/-aRQ1plpkQmY/Wwvq3xYK1zI/AAAAAAAAfWU/CBYQ2WBOq1wgip1NOvZjQcuYtttlsmNogCLcBGAs/s640/001.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-MCDp_fkBqOQ/Wwvq3xRXs9I/AAAAAAAAfWY/v3VfBqt3Kn85159gg9SLrCqYUDkUgkXuQCLcBGAs/s1600/002.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="956" height="640" src="https://4.bp.blogspot.com/-MCDp_fkBqOQ/Wwvq3xRXs9I/AAAAAAAAfWY/v3VfBqt3Kn85159gg9SLrCqYUDkUgkXuQCLcBGAs/s640/002.jpg" width="382" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-DYzyTXog5bE/Wwvq4Eb2uNI/AAAAAAAAfWc/I1AouWpATt8u0kZHpmEYPcs-c0RQi8dpQCLcBGAs/s1600/003.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1032" height="640" src="https://4.bp.blogspot.com/-DYzyTXog5bE/Wwvq4Eb2uNI/AAAAAAAAfWc/I1AouWpATt8u0kZHpmEYPcs-c0RQi8dpQCLcBGAs/s640/003.jpg" width="412" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-YNoSAttsvZ0/Wwvq4-yfZ_I/AAAAAAAAfWg/iV_1l2iF4eI-8rVOQoZYlydx_BM4KmYBQCLcBGAs/s1600/004.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1002" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/-YNoSAttsvZ0/Wwvq4-yfZ_I/AAAAAAAAfWg/iV_1l2iF4eI-8rVOQoZYlydx_BM4KmYBQCLcBGAs/s640/004.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-3nZQsUXN138/Wwvq5RQT6WI/AAAAAAAAfWk/AbOo8swRKLokF7FMNnFk4biSQKLqz9FoQCLcBGAs/s1600/005.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1028" height="640" src="https://1.bp.blogspot.com/-3nZQsUXN138/Wwvq5RQT6WI/AAAAAAAAfWk/AbOo8swRKLokF7FMNnFk4biSQKLqz9FoQCLcBGAs/s640/005.jpg" width="410" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-_X3FAOSFkKE/Wwvq54SB3VI/AAAAAAAAfWo/rmJQ7ar8fUUAKZhY5YCQCcNKzyq9gUwgACLcBGAs/s1600/006.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="980" height="640" src="https://3.bp.blogspot.com/-_X3FAOSFkKE/Wwvq54SB3VI/AAAAAAAAfWo/rmJQ7ar8fUUAKZhY5YCQCcNKzyq9gUwgACLcBGAs/s640/006.jpg" width="390" /></a></div>
<br />Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-32085001408236015512018-04-10T18:27:00.000+03:002018-04-10T18:27:41.667+03:00PĂDUREA VIENEZĂ 1896 RAOUL HAUSMANN - poezia austriacă modernă de la rainer maria rilke până în zilele noastre bpt, editura minerva (1970) traduceri de Petre Stoica<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-x-Mtw1OpHho/WszXV-yShxI/AAAAAAAAe3I/MXNm2HZEUdQTRi5vN7U5tz95Sg8pkQllQCLcBGAs/s1600/AL00042_10.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1536" data-original-width="1173" height="640" src="https://3.bp.blogspot.com/-x-Mtw1OpHho/WszXV-yShxI/AAAAAAAAe3I/MXNm2HZEUdQTRi5vN7U5tz95Sg8pkQllQCLcBGAs/s640/AL00042_10.jpg" width="488" /></a></div>
<br />
<br />
PĂDUREA VIENEZĂ 1896<br />
<br />
RAOUL HAUSMANN<br />
<br />
poezia austriacă modernă<span class="text_exposed_show"><br /> de la rainer maria rilke până în zilele noastre<br /> bpt, editura minerva (1970)<br /> traduceri de <a class="profileLink" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100001636100859&extragetparams=%7B%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/inmemoriam.petrestoica?fref=mentions">Petre Stoica</a></span><br />
<br />
<div class="text_exposed_show">
pentru Friederike Mayrocker<br />
<br />
Pe când eram tânăr, mă duceau în pădurea vieneză.<br /> Pentru ce, o știau numai parcele, care se jucau de-a mama și de-a tata.<br /> Se trecea prin străzi lungi cu multe case. Locul îmi era necunoscut, se numea Leopoldstadt.<br /> Nu-l înțelegeam, căci locuiam pe Rennweg.<br />
<br />
Am ajuns pe un pod foarte lung, cu o panglică<br /> albastră de amandoua laturile. Mi s-a spus<br /> că-i Dunărea, că-i lată<br /> de o mie de metri. Putea să fie, dar eu<br /> nu înțelegeam nimic.<br /> Despre pădure, nici vorbă. Ceea ce se desfășura<br /> aici se numea Prater.<br /> Se ajungea la o mare alcătuire rotundă, era<br /> Roata cea Mare.<br /> De jur-împrejurul sau atârnau mici vagoane urâte.<br /> Parcele hotărau intrarea. După o vreme, roata<br /> cu lada ei<br /> tremurând se ridică domol.<br /> De sus, priveliștea era atât de vastă, încât<br /> îmi era greu să-mi fac o părere.<br /> Nu înțelegeam nimic.<br /> Într-o parte erau acoperișuri enorme, în cealalalta<br /> parte părea să fie o pădure.<br /> Lent, lada plutitoare începea să coboare din nou.<br /> O dată depuși, coboram și porneam către o masă.<br /> Aici se mânca salam tăiat subțire<br /> stropit cu bere.<br />
<br />
Pe vremea când eram tânăr, mă duceau<br /> în pădurea vieneză.<br /> Pentru ce, o știau numai parcele, care se jucau<br /> de-a mama și de-a tata.<br /> Dar mie nu-mi făcea nici o impresie, pentru că<br /> nu înțelegeam nimic.<br /> Astăzi sunt bătrân și nimeni nu mă duce<br /> în pădurea vieneză.<br /> Parcele care se jucau de-a mama și de-a tata,<br /> au pierit de mult,<br /> și mi se pare c-a pierit și pădurea vieneză.</div>
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-6379305326046183582018-04-10T17:35:00.000+03:002018-04-10T17:35:08.032+03:00RAOUL HAUSMANN Petre Stoica din "poezia austriacă modernă de la rainer maria rilke până în zilele noastre" bpt, editura minerva (1970)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-KlcEe1favaE/WszK6sX-Q6I/AAAAAAAAe10/K7rURJ3kgg8WZd1bJB0mnWPHWe8ytJQ4gCLcBGAs/s1600/maxresdefault.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="719" data-original-width="932" height="307" src="https://4.bp.blogspot.com/-KlcEe1favaE/WszK6sX-Q6I/AAAAAAAAe10/K7rURJ3kgg8WZd1bJB0mnWPHWe8ytJQ4gCLcBGAs/s400/maxresdefault.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
RAOUL HAUSMANN (<span class="w8qArf"></span><span class="LrzXr kno-fv">12 iulie 1886, <a class="fl" data-original-name="Viena, Austria" data-ved="0ahUKEwiBh8uw76_aAhVQ-6QKHaYSAwoQmxMIjQEoATAU" href="https://www.google.ro/search?cr=countryRO&sa=X&biw=1680&bih=908&q=Viena&stick=H4sIAAAAAAAAAOPgE-LUz9U3MEnLMi9W4gAx0zIKLLXEspOt9AtS8wtyUoFUUXF-nlVSflEeALobZ9EvAAAA&ved=0ahUKEwiBh8uw76_aAhVQ-6QKHaYSAwoQmxMIjQEoATAU">Viena, Austria - </a></span><span class="fl"><span class="LrzXr kno-fv"><span class="fl"><span class="LrzXr kno-fv">1 februarie 1971, </span></span><span class="fl">Limoges, Franța</span></span>)
vede lumina zilei în capitala Austriei, care nu e dispusă nici azi să-i
recunoască personalitatea artistică deosebit de complexă. Dar Housmann e
notoriu pe alte meridiane, în Franța și mai cu seamă în Anglia. În
primul rând, istoria literară îl înregistrează drept întemeietorul
dadaismului berlinez ("Club Dada"), dominat odinioară de
inspaimantatorii "H" Hausmann, Huelsenbeck, Heartfield și Herzfeld),
infinit mai radicali decât de confrații lor din Svitera, dacă ne gândim
că Huelsenbeck propunea "să se facă literatură cu pistolul"... După
informațiile admiratorilor lui Hausmann, consemnăm faptul că el este
inițiatorul fotomontajului (în anul 1918) și totodată precursor
necontroversat al "neodadaismului" și al "pop-art"-ului. Spirit
efervescent, teribil de inteligent și cu pânzele mereu îndreptate spre
orizontul noului, Hausmann înscrie și alte performanțe în palmaresul
"invențiilor". Astfel, i se atribuie descoperirea "complexului
Clitemnestra", și a otophonului (în 1927), transferat ulterior în mașina
electrică de calculat, care în anul 1935 obține patent la Londra!
Totodată, numele sau e trecut în fruntea pionierilor fotografiei,
domeniu în care a adus inovații dintre cele mai substanțiale. Hausmann a
colaborat la numeroase reviste europene și a expus tablouri în marile
capitale ale lumii. Este autorul următoarelor cărți: Hurrah (1921),
Tratat de chestiuni fără soluții importante (1958), Courrier Dada
(1958), Catrafuse (1961), Limbaj de țăndări (1962), poeme și lemne
(1961), Pin și povestea lui Pin (1962), în colaborare cu Kurt
Schwitters.</span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-2wHJjt5ulYw/WszKkQLBI0I/AAAAAAAAe1s/kF5lilV7NzcaBzfvVjtebYDngswvBZlOgCEwYBhgL/s1600/raoul-hausmann-autoportrait.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="355" data-original-width="480" height="295" src="https://2.bp.blogspot.com/-2wHJjt5ulYw/WszKkQLBI0I/AAAAAAAAe1s/kF5lilV7NzcaBzfvVjtebYDngswvBZlOgCEwYBhgL/s400/raoul-hausmann-autoportrait.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-36691578904276021902018-04-08T20:07:00.001+03:002018-04-08T20:07:29.220+03:00Regii știu să aștepte la barieră Petre Stoica, joi 10 iunie 2018, România Liberă <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-Fb9_RGEpW0A/WspL_VHQHOI/AAAAAAAAeyo/PDDa1X4VYVsYKJVxCUDAWa3NUphRZUEZACLcBGAs/s1600/mihai-465x390.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="388" data-original-width="605" height="256" src="https://3.bp.blogspot.com/-Fb9_RGEpW0A/WspL_VHQHOI/AAAAAAAAeyo/PDDa1X4VYVsYKJVxCUDAWa3NUphRZUEZACLcBGAs/s400/mihai-465x390.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
În timpul războiului, Majestatea Sa regele Mihai poposea uneori la
Banloc, unde3 își avea reședința regina Elisabeta. Satul în care
imiimplineam copilăria stăpânea pământuri ce se întindeau până-n
vecinătatea pomenitei localități. Consătenii mei povesteau despre
tânărul nostru suveran lucruri pentru mine de domeniul neverosimilului:
ba că Regele, solitar, se întreține cu oameni surprinși la muncile
câmpului, ba că se avântă vijelios cu mașina de pe digul Barzavei,
oprind brusc motorul la firul râului. Cum să umble, gândeam de unul
singur, Regele? Mi-l închipuiam înconjurat permanent de generali și de
curteni gata să-i satisfacă dorințele, cât de mici. Într-o zi-ne aflam
în vara anului 1943-un văr de-al meu, proaspăt venit de pe
front-hotărâse să plece cu căruța la Deta, cocheta reședință de plasă
străbătută de șoseaua legând metropola Banatului de Stamora-Moravita. La
insistențele mele, vărul îmi acceptase compania. Deși bine întreținută,
șoseaua era îngustă, căruțele încărcate cu păioase fiind nevoite a
parcurge un drum paralel tare prăfos. Tocmai când ne-am apropiat de
haltă căii ferate din fața Detei, acarul a coborât bariera. Simultan s-a
oprit, aproape lipită de noi, o mașină decapotată. Vehiculul de tip
militar avea la volan un tânăr în ținută civilă. Purta jachetă sport de
culoare maronie, ochelari de soare și sapcă de genul celor întrebuințate
pe atunci de schiori. Vărul mi-a făcut semn ușor cu cotul, șoptindu-mi:
"Regele!". Cum, Regele? El, fără nici o suită?-mi-am zis nedumerit.
Și-a aprins o "Plugara", tigară cea mai ieftină din România, fabricată
din tutun negru și foiță galbenă. Bariera rămânea neclintită, Majestatea
Sa fuma liniștit și abia după ce și-a scos ochelarii de soare, am
recunoscut chipul acela frumos, familiar mie mulțumită portretelor
atârnate în sălile de clasă, alături de cele înfățișând pe Regina mamă
Elena. Trecerea mărfarului pusese capăt unei așteptări de aproximativ
zece minute. Mașina Majestății Sale a dispărut fulgerător, iar noi am
luat-o câtinel spre țintă. <br />
Scena trăită de mine capătă aură pe
măsură ce țara noastră intră tot mai adânc în bezna socialismului
invincibil. Mahării din fruntea statului se credeau acum ei regi, niște
altețe nemaicunoscute în istorie. Altfel spus, grobieni care învățau
mânuirea tacâmului de la chelnerii Regelui adevărat, cel iubit de
intraga suflare românească, detronat cu brutalitatea specifică
bolșevicilor. Față de predecesori, Ceaușescu Nicolae se credea mai mult:
împărat. Pe unde gonea interminabila-i coloană de mașini trebuia să
încremenească totul, chiar și cu riscul unor catastrofe ireparabile. Dar
ce rost mai are să reamintesc momente coșmărești, vii încă în memoria
oamenilor? Și totuși, stărui asupra unei întrebări. Ce s-ar fi întâmplat
dacă, Doamne ferește, alaiul scornicestianului s-ar fi văzut întâmpinat
de o barieră lăsată? Un simplu semn citit în privirile împăratului roșu
ar fi dus numaidecât la decapitări începând cu amărâtul de acar, până
la ministrul trenurilor, bașca totală reorganizare a serviciului de pază
și protocol. <br />
Nici în calea actualei coloane prezidențiale nu
răsar bariere lăsate, au grijă băieții ca voiajul să decurgă șnur. Cât
privește grija de a defaima instituția monarhică, ea îi revine
actualului strașnic păzit al națiunii. Cei cu mintea întreagă știu însă
că regii constituționali respectă legile, oricât de banale ar fi ele, ca
bunăoară una impusă de regulile circulației. Evocarea mea cu valoare de
simbol nu este adresată persoanelor care l-au cinoscut îndeaproape pe
Majestatea sa Regele Mihai prețuindu-i cumpătarea dublată de proviabila
modestie. Ea se adresează neinformaților duși de valul unei deșănțate
propagande antimonarhice, purtată mai totdeauna de cei care mai ieri se
ingrasau la privitul fastului comunist întreținut cu biciul, cu
tropoțică sud-dunăreană și cu ovațiile regizate.Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-79754706109323801042018-03-31T19:39:00.000+03:002018-03-31T19:39:03.989+03:00Petre Stoica - Coplesit de glorie (reeditare), Editura Vinea 2018<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-7m-rRAkZjVE/Wr-5OXNWhjI/AAAAAAAAeoU/41u6OPnEFW4t_kjWI_EhgrVTL-051lKVgCLcBGAs/s1600/ps.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1000" data-original-width="1600" height="250" src="https://1.bp.blogspot.com/-7m-rRAkZjVE/Wr-5OXNWhjI/AAAAAAAAeoU/41u6OPnEFW4t_kjWI_EhgrVTL-051lKVgCLcBGAs/s400/ps.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
„OTRAVA DIN RĂDĂCINILE ODEIˮ SAU DESPRE POEZIA „CU SUFLETUL LA GURĂˮ <br />
<br />Cu
Petre Stoica se realizează, în fapt, o dezinhibare de proporții a
Poeziei în spațiul din spatele Cortinei de fier. Dacă Nichita Stănescu
reușea, treptat, o reluare a legăturilor întrerupte brutal (și total)
două decenii la rând cu modernitatea românească interbelică (cu poezia
sa se reintră în aerul tare al poemelor unor Blaga, Arghezi, Vinea,
Bacovia), prin Petre Stoica occidentalizarea, cu trimiteri către lirica
americană fățiș explozivă, dar și, deopotrivă, către avangardele și
postavangardele vest-europene, devine miză obsesivă.<br />
Astăzi
apare ca o evidență că numai Petre Stoica putea să scrie textele „în
răspărˮ, inflamate, insurgente (individualul își exibă deopotrivă
subiectivitatea și personalitatea; acumularea de șocant și derizoriu
conduce, organic, la reliefarea tarelor sociale specifice comunismului
primitiv de tip Ceaușescu), din volumul „Copleșit de glorieˮ. <br />
Cartea
începe percutant, cu referirea la încoronarea, deja împlinită, cu
Premiul Nobel. „Deşi sunt laureat al Premiului Nobel...ˮ, scrie poetul.
Sigur, afirmația ar putea fi considerată doar amuzant-teribilistă, mai
ales că, pe măsură ce discursul se rostogolește, prima impresie este că
autorul se autopersifleză, el trăind „într-un sat oarecare plasat la
marginea continentuluiˮ, unde „cuvintele rachiurile şi supa de chimen /
mai păstrează acea savoare de pe vremea lui Noeˮ. <br />
Recitit,
poemul, cum jarul în care se rotește cu îndemânare un vătrai, dă cumva
pe de lături. Iese din matca previzibilului și plonjează în subversiv.
Iată textul în integralitatea sa: „Deşi sînt laureat al Premiului Nobel
deşi fac parte din clubul milionarilor deşi mă bucur de toate
privilegiile de care se bucurau maharadjahii cîndva prefer să trăiesc
retras într-un sat oarecare plasat la marginea continentului aici
cuvintele rachiurile şi supa de chimen mai păstrează acea savoare de pe
vremea lui Noe să dau şi alte explicaţii cred că nu e nevoie.ˮ <br />
Enumerarea
în prima parte a textului a trei trepte/ipostaze: (a) de laureat al
Nobelului; b) de apartenență la „clubul milionarilorˮ; c) de beneficiar
de privilegii precum cele ale maharadjahilor, este oare numai un gest de
bravadă? Oare câți dintre poeții congeneri, la București, în plină
dictatură roșie, își permiteau să se exprime astfel? <br />
Dar
întrebarea aceasta nu poate fi altfel decât retorică. Doar Petre Stoica a
îndrăznit (și a reușit, axiologic) un asemenea poem. De fapt nu este
vorba nicidecum de autopersiflare, ci de persiflarea directă și în mod
repetat a realităților din țările din estul Europei, unde era imposibil
să faci vreodată, scriitor ori nu, parte din vreun club al milionarilar,
ori să ai, ca intelectual, privilegii de maharadjah. Cât despre
deținerea unui Nobel, pentru literatură, de către un scriitor din
România socialistă, nici în cel mai optimist vis nu se putea închipui!<br />
Intenția lui Petre Stoica de caricaturizare a societății-capcană
comuniste este întărită, în poemul citat mai înainte, de versul: „prefer
să trăiesc retras într-un sat oarecare...ˮ. Accentul cade pe cuvântul
„preferˮ, deci „preferințaˮ de a alege retragerea într-o viață paralelă
sistemului generalizat devine nu numai un gest de curaj, ci și un gest
extrem de orgolios. <br />
Titlul poeziei: „Precizări pentru toate
agenţiile de presă din lumeˮ merită o atenție anume. Este, și el,
redactat cu nedisimulată intenție satirizantă. Că, nu, nici chiar prin
miracol nu ar fost posibilă prezența acestor mari agenții pe malurile
Dâmboviței... Versul final, „să dau şi alte explicaţii cred că nu e
nevoieˮ, poate fi citit și în acest mod: România este o țară închisă,
absența libertății este vizibilă cu ochiul liber. Nu e nevoie de „alte
explicațiiˮ, sunt inutile în fața evidenței. <br />
Continuând lectura
volumului „Copleșit de glorieˮ în cheie politică, am alcătuit, pentru uz
propriu, o listă cu versurile pe care le prefer. Iătă câteva dintre
ele: „descrierea vieţii mele rămână pe seama lăcustelorˮ (în poemul „de
obiceiˮ); „insectele au ieşit din bezna lor milenară (în „jurnalˮ, I);
„dacă mai scriu? / îmi alcătuiesc opera completă / cine mă ajută?
pîndarii plasaţi lîngă sat [...] / dacă mă tem? / nu m-am temut
niciodată (în „interviuˮ, II). Sau: „E timpul să spun despre mine câteva
lucruri esenţiale / [...] că nu m-am bărbierit niciodată cu un brici
neascuţit / [...] că nu am călătorit niciodată inutil cu zeppelinul /
în sfîrşit că nu am avut parte de o înmormântare la înălţimea
aşteptărilor / e timpul să spun toate astea / pentru ca exegeţii mei să
nu bată câmpii / în anii cînd s-or apuca / să-mi perie haineleˮ („e
timpulˮ). <br />
Nu e greu de imaginat pe cine anume semnifică
„lăcusteleˮ, „insecteleˮ ori „pândarii plasați lângă satˮ din poeme.
Cuvântul „plasațiˮ spulberă orice ambiguitate, fiind vorba de cadrele de
securitate care îi urmăreau scriitorului fiecare pas și fiecare gest.
Și e de înțeles de ce consideră poetul că e foarte important să atragă,
viu fiind încă, atenția „exegețilorˮ săi din viitor „să nu bată câmpiiˮ
cu privirea la biografia sa, denaturând-o. <br /><br />În „Jurnal, IIˮ
autorul mărturisește că se află în căutarea unei „insule mai puțin
poluatăˮ. Firește, mai puțin poluată decât România lăsată de Occident la
cheremul Uniunii Sovietice. Versurile sunt memorabile: „în chilia mea
de homme de lettres / stau aplecat peste harta maritimă a lumii / şi
caut o insulă mai puţin poluată / trag zăvorul porţii şi gloriei mele îi
ordon / să se plimbe în pielea goală pe stradăˮ. <br />
Într-un alt
poem foarte bun, „Interviuˮ, III, amintește, fascinate, de Valéry și cu
dă cu tifla bătrânei Europa, amenințând-o că o va cuceri, neapărat,
cândva în viitor: „[...] ce cred despre Valéry? /fiecare vers al său
este un sicriu de cristal / [...] ce să comunicaţi Europei? / că într-o
zi voi trece cu trotineta / sub arcurile ei de triumfˮ. <br />
Există,
în „Copleșit de glorieˮ, între atâtea și atâtea versuri asupra cărora
s-ar putea comenta îndelung, și acestea: „Vă rog să mă anunţaţi din timp
[...] / aştept cu sufletul la gură / deocamdată lucrez la o prelegere
savantă / despre otrava din rădăcinile odei ava avaˮ. <br />
Ce vers de calibru acesta din urmă! Nu oricui îi este dat să descopere „otrava din rădăcinile odeiˮ și să reflecteze asupra ei. <br />
Petre Stoica este un poet inconfundabil. Un reper între interbelicii și posbelicii noștri de primă linie. <br />
El
scrie poeme „cu sufletul la gurăˮ. Poeme rapide. Poeme fulger. Marca sa
stilistică este extrem de personală. De nu ar purta semnătura sa
explicită, textele sale ar putea fi recunoscute, la lectură, în mare
măsură. <br /><br />Nicolae Tzone <br /> <span></span><br />
<br />Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-57283906167754525762018-03-25T13:57:00.000+03:002018-03-25T13:57:53.481+03:00Poemele mele...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-9SgWTwLilP8/WreAO2TQdRI/AAAAAAAAegE/tTW0eoZ4AJ8n3DnOVJLcjIXoUgVzC-jLgCLcBGAs/s1600/o%2Bpipa%2Bpe%2Bneajlov%257E%2521.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="866" data-original-width="618" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/-9SgWTwLilP8/WreAO2TQdRI/AAAAAAAAegE/tTW0eoZ4AJ8n3DnOVJLcjIXoUgVzC-jLgCLcBGAs/s640/o%2Bpipa%2Bpe%2Bneajlov%257E%2521.jpg" width="456" /></a></div>
<br />
POEMELE MELE<br />
<br />
<a class="profileLink" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100001636100859&extragetparams=%7B%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/inmemoriam.petrestoica?fref=mentions">Petre Stoica</a><br />
<br />
Vai cât de mult vă înşelaţi vai<span class="text_exposed_show"><br /> poemele mele nu au strălucirea cozii de păun<br /> şi nici gust de migdale nu au<br /> iartă-mă frumoasă domnişoară ilfoveană</span><br />
<div class="text_exposed_show">
ştiu că-ţi plac sonetele stropite cu eau-de-cologne<br />
şi iartă-mă iubite profesor de liceu<br />
ştiu că adori poemele al căror sens e obscur<br />
altfel privirea nu ţi-ar fi încruntată<br />
până şi în clipele în care faci amor<br />
şi iertaţi-mă cu toţii voi care acolo sus în balcon<br />
v-aţi aşteptat să arunc din gâtlej<br />
lungi triluri de privighetoare tradiţională<br />
dar gâtlejul meu e răguşit după atâta ţipat în pustiu<br />
asta e situaţia v-o spun cu deplină sinceritate<br />
poemele mele au duritatea pământului sărac<br />
parfumul lor e duhoarea florilor căzute în şanţ<br />
au strălucirea lămpii afumate<br />
gâfâie ca o roabă din secolul trecut<br />
au gustul unturii de peşte<br />
au gustul fructelor pădureţe<br />
au gustul vieţii refuzate<br />
poemele mele copii părăsiţi în ploaie<br />
poemele mele degete îngheţate<br />
poemele mele saci cu zdrenţe<br />
poemele mele da poemele mele glorioase<br />
dacă nu vă plac<br />
suflaţi-vă nasul<br />
şi daţi în ele cu pietre</div>
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-60170933631816256902018-03-25T13:43:00.001+03:002018-03-25T13:47:21.070+03:00 Petre Stoica-Ceva ce gasesti numai o singura data in viata (2017)Selectia versurilor: <a class="profileLink" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=1690604695&extragetparams=%7B%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/thebarbu?fref=mentions">Ion Barbu</a><br />
Fotografii: <a class="profileLink" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100000548023586&extragetparams=%7B%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/camelia.toma.corint?fref=mentions">Camelia Toma</a>, <a class="profileLink" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=1690604695&extragetparams=%7B%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/thebarbu?fref=mentions">Ion Barbu</a>, <a class="profileLink" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100001269371322&extragetparams=%7B%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/rolandesz?fref=mentions">Rolland Szedlacsek</a><br />
Un produs al SOCIETATII CULTURALE "CONDITIA ROMANA" <br />
Cu sprijinul:<br />
ASOCIATIA PAX 21<br />
<div class="text_exposed_show">
PETRILA 2017<br />
Referinte:<br />
<a data-ft="{"tn":"-U"}" data-lynx-mode="asynclazy" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.thebarbu.ro%2F&h=ATP4OzG4NVRYmj_tmO3xRd9QjCPMUMaIJMt9C46Gwuf1q8aprNe0zkNhEXJieggUlnUQx7rqv0rYKJXLQLWcXAar0ZCtSBbjAX5rLhQ2vb_aoiUeBoY4lyzaKS4Yg4kZydC25GS23g3XLFSJc4dXZLs" href="http://www.thebarbu.ro/" rel="nofollow" target="_blank">www.thebarbu.ro</a><br />
<a data-ft="{"tn":"-U"}" href="https://www.facebook.com/">www.facebook.com</a><br />
<br />
Sunt nouă ani de când căutătorul de cuvinte celeste își culege
inspirația fiind pe alte meleaguri. Așa că prieteni și cunoscători ai
lui înainte de marea trecere, dar și după aceasta - grație scrierilor
sale - s-au adunat la Muzeul Presei „Sever Bocu” din Jimbolia pentru
a-și aduce aminte de Petre Stoica. Ion Barbu a și lansat, cu această
ocazie, un album fotografic care vorbește despre legătura pe care Petre a
avut-o cu Jimbolia, Marcel Tolcea a oferit o altă piesă din puzzle-ul
despre personalitatea marelui scriitor, iar câțiva tineri jimbolieni au
adus în actual file din cronica unei localități de frontieră. La final,
mulțumindu-i Domnului, s-a oficiat o slujbă la monumentul funerar.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-lHON0Y5KUoI/Wrd8zT0edmI/AAAAAAAAefQ/0UxdStgb_TkksV0NxLuRjEyUi5deToOuwCLcBGAs/s1600/001.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1457" data-original-width="1600" height="363" src="https://4.bp.blogspot.com/-lHON0Y5KUoI/Wrd8zT0edmI/AAAAAAAAefQ/0UxdStgb_TkksV0NxLuRjEyUi5deToOuwCLcBGAs/s400/001.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-K55JOoXR5A4/Wrd858ORXmI/AAAAAAAAefU/eC8PEDPYRdIFeGvxBdCFv-4Y_x0AlA4FwCLcBGAs/s1600/IMG_20180324_130638.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="865" data-original-width="1051" height="328" src="https://4.bp.blogspot.com/-K55JOoXR5A4/Wrd858ORXmI/AAAAAAAAefU/eC8PEDPYRdIFeGvxBdCFv-4Y_x0AlA4FwCLcBGAs/s400/IMG_20180324_130638.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-25wCsDftLf8/Wrd87WdYf0I/AAAAAAAAefY/8XMGmgiUjb8wgd_v32Bzfj7SS_7F6dTTACLcBGAs/s1600/IMG_20180324_131315.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="908" data-original-width="1026" height="353" src="https://4.bp.blogspot.com/-25wCsDftLf8/Wrd87WdYf0I/AAAAAAAAefY/8XMGmgiUjb8wgd_v32Bzfj7SS_7F6dTTACLcBGAs/s400/IMG_20180324_131315.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-1uXtCnS64Bc/Wrd88xy-LfI/AAAAAAAAefc/j_iao7hIO4cmjWzqRTYpSqUYo_di8nfagCLcBGAs/s1600/IMG_20180324_132936.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="908" data-original-width="1089" height="332" src="https://3.bp.blogspot.com/-1uXtCnS64Bc/Wrd88xy-LfI/AAAAAAAAefc/j_iao7hIO4cmjWzqRTYpSqUYo_di8nfagCLcBGAs/s400/IMG_20180324_132936.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-epahRDCrm9Y/Wrd8-DWVl7I/AAAAAAAAefg/bcLYD59CowUMslKgXAmt2RLXDfGiVsc6QCLcBGAs/s1600/003.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1553" data-original-width="1600" height="387" src="https://3.bp.blogspot.com/-epahRDCrm9Y/Wrd8-DWVl7I/AAAAAAAAefg/bcLYD59CowUMslKgXAmt2RLXDfGiVsc6QCLcBGAs/s400/003.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-tGGfLqACbng/Wrd9AjZ3jsI/AAAAAAAAefk/k0B8HeRaYk0yIcha3JjcSnwedFX_DRjuwCLcBGAs/s1600/002.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1486" data-original-width="1600" height="371" src="https://1.bp.blogspot.com/-tGGfLqACbng/Wrd9AjZ3jsI/AAAAAAAAefk/k0B8HeRaYk0yIcha3JjcSnwedFX_DRjuwCLcBGAs/s400/002.jpg" width="400" /></a></div>
</div>
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-86034658884742918112018-03-25T13:38:00.000+03:002018-03-25T13:39:24.665+03:00Comemorarea scriitorului Petre Stoica<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="360" mozallowfullscreen="" src="https://player.vimeo.com/video/260647932" webkitallowfullscreen="" width="640"></iframe><br />
<a href="https://vimeo.com/260647932">Comemorarea scriitorului Petre Stoica</a> from <a href="https://vimeo.com/televiziuneajimbolia">Televiziunea Jimbolia</a> on <a href="https://vimeo.com/">Vimeo</a>.<br />
<br />
<br />Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-20218004139115294552018-03-18T07:59:00.000+02:002018-03-18T07:59:34.921+02:00Ultimul interviu cu Petre Stoica de Mihaela Schiopu şi Ion Barbu<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-2hudxlVEMhA/Wq3_0fveV4I/AAAAAAAAeRM/yK_35gbIt5EUhKk_vAOgABKcGYHSkc7KACLcBGAs/s1600/735213_475609309159701_679214604_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="201" data-original-width="381" height="210" src="https://2.bp.blogspot.com/-2hudxlVEMhA/Wq3_0fveV4I/AAAAAAAAeRM/yK_35gbIt5EUhKk_vAOgABKcGYHSkc7KACLcBGAs/s400/735213_475609309159701_679214604_n.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
În anul 2007, era noastră, în oraşul Jimbolia, cunoscut pe vremuri
mai bine sub numele de "Perla Banatului", s-a întâmplat o minune despre
care aproape nimeni nu doreşte să ştie. Poetul Petre Stoica împreună cu
primarul maghiar Kaba Gabor au reuşit să aducă pe lume al doilea muzeu
al presei din Europa. Petre Stoica este, probabil, cel mai mare poet
român în viaţă, în acelaşi timp, cel mai cunoscut traducător al poetului
austriac Trakl. După '89 a fost ani de zile redactorul-şef al
cotidianului "Dreptatea", cu o activitate jurnalistică imposibil de
cuprins în câteva rânduri.<br />
Muzeul "Sever Bocu" a fost ridicat cu
infinite greutăţi, traversate cu un entuziasm demn de o ţară mai
iubitoare. Au apărut câteva articole în presă, prietenii s-au emoţionat
în mod decent, însă nici un for cu adevărat important din România nu a
acordat atenţia pe care Petre Stoica şi-o merită. între timp,
realizatorul acestui proiect incredibil a cheltuit banii obţinuţi din
toate premiile literare care nu au încetat să vină unul după altul, plus
tot ceea ce a câştigat citind din poezia sa în ţări străine.<br />
Ceea ce ar fi constituit suportul unei bătrâneţi senioriale, rămâne
dăruit patriei, ar spera el, pentru o eternitate civilizată. în Muzeul
Presei există ziarul din ziua în care a murit Eminescu şi tot felul de
alte rarităţi, cărate de la Bucureşti la Jimbolia cu paşi mărunţei. Tot
astfel au ajuns la Jimbolia pachete uriaşe de ziare descoperite prin
garaje, subsoluri şi alte locuri insalubre unde obişnuim să ne păstrăm
trecutul. Petre Stoica, primarul Kaba şi tot felul de alte persoane
ciudate pentru lumea de astăzi aşteaptă ca acest muzeu să rămână viu şi
speră pe tăcute că lumea jurnalisticii se va bucura (măcar) cu adevărat
de acest cadou... (ne)meritat.<br />
Lucrurile astea preţioase, ziarele
astea vechi, le ţineam în bibliotecă. Le-am cumpărat pentru frumuseţea
lor, nu am avut gânduri concrete imediate. Bunăoară, vedeam "Albina
românească", zic, dom'le, nu găseşti în fiecare zi aşa ceva. Apoi mi-am
spus: "Ce-ar fi să încerc şi eu un muzeu al presei? Dar asta era, cum să
spun, o chestie utopică, aproape că nu aveam curaj să mă exprim cu glas
tare, de teamă că m-ar fi luat alţii peste picior. Am stat eu, m-am
frământat, făceam drumuri dese la Bucureşti. De data asta căutam special
presă, nu numai ce-mi plăcea, să fie acolo, de la "Realitatea
ilustrată" până la orice ziar vechi. Am început să adun şi într-o zi îi
spun primarului Kaba: "Uite ce gânduri am". Primarul, care este foarte
sensibil la orice iniţiativă culturală şi n-a respins nimic din ce i-am
propus eu, primarul zic, de data asta, dom'le, s-a iluminat. Când am
văzut că el este atât de încântat am prins şi eu curaj. Am mai stat ce
am stat o lună şi am pornit. Vine într-o zi şi zice: "Hai să mergem să
căutăm o clădire". Am găsit această clădire şi, cum să spun, cam nebun
primarul, s-a aruncat cu capul în jos pentru că nu a avut nici un leu.
Am pornit la drum fără bani. Aşa că am terminat acest muzeu, l-ai văzut
cum arată, este de fason european. Ne-a costat aproape 6 milioane numai
renovarea şi mobilierul.<br />
- Banii ăştia nu includ şi colecţiile tale de ziare.<br />
Nici vorbă. Tot ce am câştigat eu am investit în Inventarul acestui
muzeu. Aşteptam ca lumea să gândească: "E acolo la Jimbolia un nebun,
care împreună cu alţii a făcut al doilea muzeu al presei din Europa..."<br />
- Ce ţi-a părut mai frumos, să visezi la presă, să lucrezi în presă, să colecţionezi presă ori să faci un muzeu?<br />
Interesantă întrebarea. Cu 10... nu cu 20 de ani în urmă aş fi vrut să
lucrez în presă. Acum am lucrat în presă şi am văzut ce eforturi
fantastice cere presa şi ce poate să fie o redacţie uneori. Nu-i aşa?
Acum cel mai plăcut lucru este, sigur, să colecţionezi, nu cere un efort
fizic prea puternic, ci unul financiar. Cel mai greu este însă să
organizezi un muzeu.<br />
- Când ai colecţionat primul ziar?<br />
S-a întâmplat cu multe decenii în urmă. Cred că aveam vreo nouă ani. Pe
masa noastră găseam 3-4 ziare la care tata era abonat. El nu prea avea
timp să citească, citeam eu şi de aici am prins gust pentru ziar. Mai cu
seamă pentru "Universul". La vârsta de 14 ani m-am dus la o tipografie
cu un ziar, cum se spune, tehnoredactat de mine. S-au amuzat la ideea că
vine un copil în şort cu o machetă făcută de el însuşi. Asta a fost, de
aici pasiunea mea pentru presă.<br />
- Ţi se zicea micul jurnalist... aşa-i?<br />
Nu, nu... Mi se spunea Jurnalistul, şi ştii de ce? Pentru că la
Timişoara, vizavi de Loyd, era un chioşc tradiţional, cum era în România
pe vremea aceea. La chioşc era un evreu foarte simpatic, Szyilagy
Bacsi, care era impresionat că vine un copil şi cumpără toate ziarele,
şi cele comuniste, şi "Dreptatea". Veneau patru numere din "Dreptatea",
unul era al meu, ceea ce era de-a dreptul fantastic. Lumea se bătea
pentru ziarul acesta. Mergeam, umpleam geanta, iar la oră, în loc să
ascult lecţia, eu desfăceam ziarul şi citeam. Sigur că mulţi profesori
au observat. Unul mi-a zis: "în picioare" că mai eram cu ziarul
desfăcut. De aici mi s-a spus "jurnalistul". Şi azi mai întâlnesc, rar,
câte un fost coleg de liceu, şi zice: "Ce faci, jurnalistule?" Ceea ce
pe mine mă emoţionează profund.<br />
- Dacă ar fi să alegi să te muţi într-un ziar sau într-o poezie, unde te-ai muta?<br />
Ei, cum să spun, sigur că şi ziarul poate să aibă poezia lui, aşa că e
puţin dificil de spus. Sigur, citind ziarul de două ori, ai epuiza
totul. La o poezie poţi să revii şi de o sută de ori, dacă îţi place. Pe
lângă multe tâmpenii, în ziare, poţi găsi şi poezie. Eu am găsit.<br />
- Tu ai senzaţia că ţi-a făcut bine să lucrezi în presă, te-a alinat, a schimbat ceva din atmosfera vieţii tale?<br />
Atunci la începuturi. în primul rând, nu visam că voi lucra la un ziar pe care îl adoram. "Dreptatea".<br />
Era prea mult, era ceva... Cum să spun, "Dreptatea" era ziarul meu de
suflet pentru că am făcut parte din organizaţia de elevi PN}, aşa se
chema, şi desigur, citeam "Dreptatea". Păstram toate numerele. După
aceea ele s-au împrăştiat, venea percheziţia, trebuia să le punem pe foc
şi iată, au trecut 50 de ani şi am ajuns din nou la "Dreptatea".<br />
- Fix 50 au trecut?<br />
Păi da, în '47 mi se pare a dispărut ziarul, iar în '89 a apărut primul
număr. Eu am publicat în numărul 3, primul articol, pe prima pagină,
despre Iuliu Maniu. De atunci am publicat până la un punct, când a
trebuit să mă despart de "Dreptatea" din pricina acelor veşnice certuri
într-o redacţie unde s-au strecurat şi oameni care probabil au avut
epoleţi, oameni care nu aveau ce să caute acolo.<br />
- Consideri că eşti un ins patriot?<br />
Da. Prin faptul că fac acest muzeu mă consider patriot. Şi pentru că
pun şi presă idiş şi presă germană şi maghiară mă consider patriot.<br />
- Ce înseamnă România pentru tine?<br />
România ce înseamnă? O ţară înjurată pe drept şi nedrept, o ţară cu
multe defecte şi cu multe calităţi, o ţară unde am mormintele
părinţilor, o ţară în limba căreia scriu.<br />
- S-ar chema că o iubeşti sau că iubeşti oamenii?<br />
O iubesc, este, cum se spune, nu poţi fără ea, cam aşa, mai precis spus
te-ai născut sub steaua pe care n-o poţi părăsi. Eu m-am născut sub
steaua asta, n-aş putea, fără ea, nu pot.<br />
- Dar te-ai gândit vreodată să pleci de aici?<br />
Nu. Mă întrebau toţi, tu de ce nu pleci? Am spus, nu dom'le. Să ştiu că toarnă leşie pe mine şi tot m-aş întoarce.<br />
- De ce?<br />
Nu ştiu, gustul apei. Bunăoară la Berlin am stat, am avut o bursă acolo
de opt luni. După şapte luni, am simţit deodată că apa are alt gust. Şi
am zis: "Hai acasă". Sigur, mi-era dor de prieteni în primul rând, aici
erau aproape toţi prietenii mei.<br />
- Muzeul acesta este pentru români sau pentru România?<br />
Muzeul acesta este pentru România. Pentru România, unde sigur că la ora
actuală 60 la sută din inventar este românesc. Dar am şi presă germană
şi mă străduiesc să adun, am deja promisiuni pentru presă maghiară. Am
şi lucruri foarte rare, maghiare, dar puţine şi vreau să fac chiar o
manifestare cu presă maghiară, pentru că Jimbolia 11 la sută are
electorat maghiar. Deci să vină şi ei să vadă, cu un specialist.<br />
- Contează să faci muzeul ăsta chiar dacă nu ştii dacă dăinuieşte?<br />
Este o încercare, asta am vrut să spun. Ca şi această fundaţie pe care
am înfiinţat-o bunăoară. Nu o poate duce nimeni mai departe. Chiar dacă
vine unul, cum să spun eu, un germanist priceput. Să cunoşti şi
literatura română, şi literatura germană, să ştii tot ce este aici, să
ai grijă de cărţi, e greu. Sunt atâtea lucruri pe care nici eu nu le mai
găsesc. Am adunat în anii ăştia imens. Sunt multe colecţii: colecţii de
numismatică, de filatelie, de ex libris, de cărţi. Tot ce am câştigat
am investit în inventarul acestui muzeu.<br />
- Presa e un fel de a alunga nostalgia şi un fel de a face fiecare zi foarte vie, aşa e?<br />
Presa... Eu nu am televizor, ai văzut...<br />
- De ce nu ai televizor?<br />
Trebuie să spun că sunt, poate, singurul din Jimbolia care nu are. Unii
au spus: o să-ţi aducem cu forţa. Urăsc, am spus întotdeauna, bomba
atomică şi televizorul. în primul rând vorbesc de răpitul timpului...<br />
Să luăm ştirile de la televizor şi să zicem că m-aş uita numai pentru
ştiri. Televizorul nu-mi dă timp să gândesc. Să cântăresc un fapt. Totul
merge foarte repede. Sunt ameţit. Plus, poate nu atât asta, cât
sistemul de manipulare. Am trăit cu toţii să vedem ce înseamnă
manipulare. De la revoluţie, care a fost cea mai mare manipulare din
Europa, să ştii.<br />
- Dar uite, presa asta nu-ţi fură ţie din timp?<br />
Fură, dom'le. Dar asta este plăcerea să stau să mă opresc să meditez, să trag şi eu câte o înjurătură, să caut...<br />
- E un fel de drog?<br />
Iată cuvântul cel mai potrivit. Este un drog. Un drog pe care l-am
cunoscut la cineva care şi-a pierdut foarte mult din darul scrisului
pentru că mânca presa.<br />
Plus că omul este curios. O ştire banală poate să-ţi modifice gândirea.<br />
- Oare pentru că vrei să ştii ce trăiesc ceilalţi ai senzaţia că faci parte dintr-o comunitate?<br />
Dom'le, ai impresia că te plimbi, pe continent. Şi ideea că te
ancorezi, dacă e bine scris articolul şi dacă e fotografia bine pusă la
pagină. Eu mă localizez acolo pentru câteva minute. E o feerie pe care o
poţi trăi. Ideea că întorci pagina şi acolo începe altceva. E o
surpriză pe care o ai la un ziar foarte bun.<br />
- Ţi-a fost frică de ceva pe lumea asta?<br />
Am trăit într-un iad pe care-l cunoşti şi... mi-a fost şi nu mi-a
fost... Am avut probleme cu Securitatea, am fost de câteva ori anchetat.
în general pot să spun că moartea a alunecat pe lângă mine.<br />
- Ţi-a fost frică de ea?<br />
Eram inconştient, acesta era adevărul. La vârsta de 19 ani am terminat
liceul, ca să vezi, ce naiv, nu naiv, ce nesocotit eram. Am terminat
liceul şi prin consemn, făceam parte dintr-o organizaţie secretă. Ne
pregăteam, trebuia să nu ştie nimeni că ne vom lua adio şi că
planificasem să plecăm în munţi. Doar că eu m-am îmbătat şi am întârziat
cu 20 de minute.<br />
- Asta a fost salvarea?<br />
A fost salvarea,
da. Pentru că am băut trei halbe cu trei romuri. M-am făcut praf. Şi
m-am trezit mai târziu, iar când am ajuns la locul secret de întâlnire
nu mai era nimeni. Toţi fuseseră umflaţi şi au ajuns la Piteşti.<br />
Am avut întotdeauna câte un noroc. Să-ţi mai dau un exemplu. După 23
august locuiam într-o zonă unde s-a mutat războiul. Trupele române
luptau la Budapesta şi noi eram încă sub ocupaţie germană. Unde plecau
ei, lăsau mine care erau aşa, cam cât un stilou. Eu eram copil, am găsit
o mină şi am pus mâna pe ea. A venit un miliar, mi-a dat peste mână, a
luat-o el şi a plecat. Cum m-am îndepărtat 2 metri am auzit o bubuitură.
I-a scos un ochi, de fapt, o jumătate de faţă. Ceea ce îmi era mie
destinat a ajuns la el.<br />
- Ai o poezie şi un volum intitulate "Sufletul obiectelor".<br />
Mie mi-au plăcut întotdeauna obiectele vechi. Erau făcute ca să existe,
să supravieţuiască generaţiilor. înţelegi? Podul bunicii era plin de
lucruri care trăiau 200 de ani. Astăzi se fac obiecte de unică
folosinţă. Cele ale bunicii aveau o anumită frumuseţe. Dar altceva
vroiam să-ţi spun. Sigur că-mi plăcea în pod să descopăr tot soiul de
nebunii: cufărul bunicii, cutia cu etichete Hamburg, catarame, funde,
dantele. Acolo găseam tot felul de lucruri care mă fascinau. Era un
univers, cum să spun, insolit. Există în poezia modernă un curent care
se cheamă animism. Reînsufleţirea obiectelor. Ele trăiesc în măsura în
care le pipăim. Şi imaginaţia noastră începe să lucreze. Din clipa aceea
ele prind viaţă, prind contur.<br />
- Muzeul tău este un fel de reînsufleţire a ziarelor?<br />
Exact, exact. A lor şi a mea în acelaşi timp. Muzeul îmi dă mie un tonus, iar acele bucăţi de hârtie capătă viaţă din nou.<br />
- Anul trecut te-ai întors de Crăciun la Jimbolia special pentru ca
să-ţi continui treburile legate de muzeu. în special să recondiţionezi
ziare foarte vechi. Ai spus atunci că pentru tine e aşa, ca un fel de
sărbătoare.<br />
Da. Absolut. Primesc de la ele o aură. Mă gândesc prin câte mâini au trecut, câte destine sunt legate de acea sărmană hârtie.<br />
- Cu care parte din Istoria României ţi se pare că te potriveşti, dacă ar fi să-ţi alegi un timp în care să trăieşti?<br />
Aaaa! Categoric perioada interbelică. Perioada interbelică cu toate
contradicţiile ei. înţelegi? Pentru că începuse deja România să se
modernizeze, începuse să apară clasa de mijloc. Te duceai cu leul la
Paris şi îl schimbai acolo. Nu trebuia să te duci cu valută.<br />
Pentru că mă puteam mişca cum voiam, mă puteam duce când voiam, unde
voiam. Tata spunea: "Termină liceul şi te trimit la Paris, indiferent că
vând 5 hectare pe an". Aşa gândea tata atunci. Şi aşa şi puteai să
faci. După aceea au venit anii ăia de restricţie când eu nu mai puteam
să vin la casa părintească. Dincoace de Timişoara nu mai avea rost să
vin, pentru că părinţii erau deportaţi.<br />
- Primele trei versuri care îţi vin în minte, dintre cele pe care le-ai scris, care sunt?<br />
Uite versul care mie îmi place atât de mult şi pe care nu l-a sesizat
nici un critic. Mi se pare că Ion Mircea a vorbit despre el. "Poemul. O
furnică traversând nepăsătoare tăişul securii". Nimeni nu a remarcat
chestia asta.<br />
- Ce relaţie ai cu timpul, în particular?<br />
Acum am o relaţie foarte proastă.<br />
- Ai declarat că ai avut o viaţă dementă.<br />
Da. Eu nu m-am plictisit niciodată, n-am avut cum să mă plictisesc.
Timpul întotdeauna a zburat la mine, dar acum parcă timpul stă pe loc,
întrucât am o situaţie care nu-mi permite să fac nimic. Acum nu fac
altceva decât să dirijez. Eu nu mai pot să citesc presa aşa ca toată
lumea, citesc cu lupa. E foarte greu.<br />
- Ai un dialog cumva cu cei din fotografiile de pe pereţii casei tale?<br />
Când ai o familie risipită, care nu mai există, toţi s-au dus, măcar
sub forma asta să trăiască. Ca şi obiectele vechi, deşi mai am foarte
puţine lucruri care au supravieţuit. Am un obiect care stătea pe biroul
tatălui meu. îmi dă un fior, ştiu că degetele lui, ani de zile, l-au
pipăit. Din păcate mi-au rămas foarte puţine lucruri. Totul s-a risipit.<br />
- Eşti un tip luptător?<br />
Când cred în cauză, atunci lupt ca un câine.<br />
- Da? Pe viaţă şi pe moarte?<br />
Pe viaţă şi pe moarte, când cred în ceva.<br />
- Ai crezut în multe lucruri importante?<br />
Un lucru important pentru mine era să fiu socotit poet. Să fiu scriitor
român. Acesta a fost visul meu. Visul meu de când eram elev la şcoala
primară. Mi se părea ceva cu totul ieşit din comun să fii scriitor. Mi
se părea că eşti un zeu.<br />
- Când s-a împlinit?<br />
Când mi-a apărut prima carte, îţi spun drept că am citit-o de o sută de ori, deşi era proastă.<br />
- Câţi ani aveai?<br />
Ei, aveam atunci 24 de ani. Cam târziu, dar, mă rog, nu contează.
Publicasem înainte câte 6 poezii în "Tânărul scriitor" şi în "Steaua".
Nu lăsam revistele din mână cu ideea asta naivă că lumea ştie, trecând
pe stradă, că eu sunt autorul... Până acolo a mers nebunia. Arghezi
spune o chestie frumoasă - că fiecare carte nouă îţi dă senzaţia că eşti
un ucenic care devine calfă curând. Asta este. Acum a apărut cartea
asta, antologia celor 100 de poezii. Neputând s-o citesc, aproape n-am
mai avut bucuria pe care am avut-o altă dată.<br />
- Când te-am cunoscut eu acum doi ani, ai spus că ţi-e dor de prietenii tăi care nu mai sunt.<br />
Da. Mi-e dor. Trebuie să spun că vin de atâtea ori la Bucureşti cu
ideea că urc într-o maşină şi încep cu Străuleşti şi termin cu Belu sau
invers. Sunt împrăştiaţi şi părinţii, şi fraţii, şi prietenii mei buni
până la Cernica. Să mă duc la fiecare să pun câte o floare. Dar venind
la Bucureşti, mă prind cumpărăturile pentru muzeu şi cele sentimentale
trec după aceea pe loc secund, ceea ce este foarte grav.<br />
- întotdeauna au fost pe loc secund?<br />
Nu. Când eram acolo era altă poveste, dar acum, când vin pentru trei
zile aşa se întâmplă. Nu ştiu când o să mai vin în Bucureşti, dar în
urmă cu 3 seri am avut o nostalgie a Bucureştiului nemaipomenită, cum nu
am avut eu niciodată. Am început cu excursia primelor săptămâni ale
provincialului care este student la Capitală. M-am gândit la acele
străzi vechi şi frumoase care nu mai există. Când eram cu Modest Morariu
şi ne plimbam şi citeam. Mi-e dor de această babilonie despre care se
vorbeşte, cum fratele meu care a murit în urmă cu doi ani, spunea:
"Domnule, totuşi este frumoasă şi babilonia asta, uite ce blocuri
înalte, ce-o să fie şi din Bucureştiul acesta?" N-a avut niciodată o
arhitectură unitară şi poate de aia este şi foarte frumos Bucureştiul.
Trebuie să spun că niciodată, deci de când sunt la Jimbolia, şi se fac
curânt 13 ani, nu m-am gândit cu nostalgie la Bucureşti. Numai la ideea
că trebuie să ajung să fac aia, să fac ailaltă. Mi-am amintit ce spunea
Ion Pilat, de ce îi place lui Bucureştiul: 1. că este Cişmigiul şi 2. că
este un oraş cu 365 de bisericuţe. Asta mă obseda şi m-am gândit la
asta nopţi în şir.<br />
- Merită România sau românii efortul ăsta al tău sau nu te-ai întrebat niciodată dacă merită?<br />
Să ştii că m-am întrebat de multe ori şi cred că de meritat, merită. Ce
faci cu nădejdea că va dăinui sau se va prăpădi? Pentru că avem un dar
extraordinar de a ignora valorile, de a da cu piciorul în ele. Noi am
pierdut valori imense în anii comunismului, case memoriale, biblioteci
uriaşe. Eu am asistat la dezastre inimaginabile, biblioteci fenomentale
care au fost distruse. în 1951 eram student şi zilier cu coşul împreună
cu încă doi prieteni. Căram din curtea Academiei cărţile din biblioteca
(mi se pare) lui Gheorghe Brătianu, a Reginei Maria şi a Regelui Mihai.
Erau cu toate coperţile umflate de apă. O nenorocire. Le-am aruncat pe
toate în pivniţă. Asta ne era sarcina: totul era să nu stea în curte.
Astea sunt lucruri care au murit. Dar am auzit că altele au fost
aruncate în râuri. îţi povestesc o chestie reală: în timp ce Călinescu
făcea elogiul regimului, "Istoria literaturii române" a lui era arsă în
curte la Fundaţie. Asta ştiu de la angajaţii de atunci, pentru că eu am
lucrat acolo mai târziu. Ca să vezi ce chestie cinică.<br />
- Despre
fotografiile astea pe care le ţii tu pe pereţi, ţin minte că mi-ai spus
că mama ta e acolo şi că e felul tău de a-i păstra de jur-împrejur.<br />
Cum să-ţi spun, câteodată mă gândesc la ei, mă obligă să mă gândesc la
ei. Prin asta refac trecutul într-un fel. Am câteva fotografii cu mama.
Atât de tare le-am ascuns pentru că nu vreau să mai văd. Dacă le văd
plâng. Sunt în faza cam ultimă şi are mama nişte priviri atât de triste,
ţinându-mi mâinile aşa pe cap, şi cum se lasă pe umărul meu, încât
atunci când văd fotografiile acelea îmi dau lacrimile. Pur şi simplu
sunt de o tristeţe nemaipomenită şi nu mai vreau să le văd.<br />
Mihaela ŞCHIOPU şi Ion BARBU<br />
(interviu preluat din revista Unu, noiembrie, 2008)Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-89155142734925201232018-03-16T18:28:00.002+02:002018-03-16T18:28:39.740+02:00Cum am ajuns redactor la revista "Secolul 20"<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-YZv6HAWO5dU/Wqvwdg8ZM9I/AAAAAAAAeN4/bVMk8aYPxH4p-C1aCJmRUW2pOAS9ZFgSQCLcBGAs/s1600/12821386_1066849013379625_515833499113415290_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="643" height="320" src="https://2.bp.blogspot.com/-YZv6HAWO5dU/Wqvwdg8ZM9I/AAAAAAAAeN4/bVMk8aYPxH4p-C1aCJmRUW2pOAS9ZFgSQCLcBGAs/s320/12821386_1066849013379625_515833499113415290_n.jpg" width="214" /></a></div>
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-AW9kG0it-SM/WqvwfHo29lI/AAAAAAAAeN8/L3Ib25rATWMY2Kro1gSB6IQWJjSkBftngCLcBGAs/s1600/10347406_1066849066712953_2160076211128280814_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="297" data-original-width="200" src="https://1.bp.blogspot.com/-AW9kG0it-SM/WqvwfHo29lI/AAAAAAAAeN8/L3Ib25rATWMY2Kro1gSB6IQWJjSkBftngCLcBGAs/s1600/10347406_1066849066712953_2160076211128280814_n.jpg" /></a><br />
Petre Stoica:<br />
..."Am ajuns redactor la SECOLUL XX printr-un
miracol pe care nici azi nu mi-l pot explica. Era într-un moment în care
şeful meu direct de la Editura pentru Literatură Universală se pregătea
să-mi desfacă contractul de muncă. Se întâmpla în perioada în care
grupul nostru (Nichita Stănescu, Modest Morariu, Vasile Gorduz, Grigore
Hagiu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Eugen Mihăescu, Irina Mavrodin)
îşi trăia vârful boemei. SECOLUL XX, în care am avut norocul să lu<span class="text_exposed_show">crez
sub aripa redactorului şef, Dan Haulică, un om de mare inteligenţă şi
cultură, înţelegător în toate împrejurările. Treisprezece ani la SECOLUL
XX au fost treisprezece ani de popularizare a literaturii de limba
germană. Am muncit cu o plăcere enormă, deşi multe unelte de lucru îmi
lipseau, dar ştiam că efortul meu va rodi.<br />
Am primit numeroase felicitări pentru efortul de a pune la îndemână
cititorului român pagină beletristică scrisă în limba lui Holderlin.
Oamenii care m-au îmbrăţişat pentru realizările în domeniu au fost marii
bărbaţi Oscar Walter Cisek şi Alfred Margul-Sperber. De altfel marele
domn Cisek m-a recomandat şi mi-a facilitat primul meu drum în Germania.
Mă gândesc cu mult drag la zilele când trudeam la SECOLUL XX. Mă
vizitau cu materiale interesante intelectuali de bună calitate cu care
între timp m-am şi împrietenit: Adrian Maniu, Edgar Papu, marele
traducător din germană Ion Roman, Leopold Voita, Ned Isbasescu, Mariana
Şora (ne cunoşteam demult, mi-a fost asitenta la germană), Virgil
Nemoianu, Nicolae Balotă, ciudatul Ion Caraion (care pentru binele pe
care mi l-a făcut mi-a dat o copită) şi mulţi, mulţi alţii care nu-mi
trec acum prin fluviul memoriei."</span><br />
<br />
<br />Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-83946827668372166422018-02-06T18:34:00.000+02:002018-02-06T18:34:16.748+02:00Petre Stoica (citate)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/--_zwZu1W_io/WnnYwaA7xwI/AAAAAAAAd0I/QHATYd081zIyhAixNIcDXAlrS9I3eLHfgCLcBGAs/s1600/dad2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="690" data-original-width="525" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/--_zwZu1W_io/WnnYwaA7xwI/AAAAAAAAd0I/QHATYd081zIyhAixNIcDXAlrS9I3eLHfgCLcBGAs/s640/dad2.jpg" width="486" /></a></div>
<br />
<br />
<div class="_5pbx userContent _3576" data-ft="{"tn":"K"}" id="js_3zq">
Petre Stoica:<br />
<br />
"Doamne mântuiește-ne și aruncă o bombă cosmică peste minciuna care zi de zi ne macină viscerele"</div>
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-86625554759947303632018-01-28T08:38:00.000+02:002018-01-28T08:38:38.506+02:00In curand la Editura Vinea<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-oazX03VlW9w/Wm1vjRSmGmI/AAAAAAAAdoc/zpzThgQQ_YwRMF9Orhx2JjcMnrZkMYbnwCLcBGAs/s1600/27398004_10156063361279776_1183288879_o.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="765" data-original-width="1600" height="190" src="https://1.bp.blogspot.com/-oazX03VlW9w/Wm1vjRSmGmI/AAAAAAAAdoc/zpzThgQQ_YwRMF9Orhx2JjcMnrZkMYbnwCLcBGAs/s400/27398004_10156063361279776_1183288879_o.jpg" width="400" /></a></div>
<br />Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-19801253385965420682017-12-19T14:31:00.002+02:002017-12-19T14:32:12.606+02:00 Cărți de citit la gura sobei - Cristian Patrasconiu<span class="post_content"></span><br />
<i>„Peste Marea Mânecii, în formă de cea</i><i>pă,
de pară, apoi cilindrică și cu umeri drepți. În Franța, mai degrabă
ovoidă, cu umeri înclinați, atât în Champagne, cât și în Burgundia sau
la Bordeaux unde, din secolul al XIX-lea, s-au impus tot formele
cilindrice cu umeri drepți. Dar creatorii au mers mai departe cu
imaginația: fluierul renan, sticla îmbrăcată în paie din Toscana, </i>bocksbeutel<i>-ul în formă de tărtăcuță din Franconia, sticla </i>clavelin<i> din Jura, butelia mică de </i>Tokaji <i>cu gâtul alungit sau constantiadin Africa de Sud.“</i> Aș deschide lista cu acest volum – despre <i>Istoria sticlei de vin</i>. E o carte apărută la noi la <i>Editura Baroque Books and Arts</i>, scrisă de Jean-Robert Pitte, între altele, președintele <i>Academiei Vinului din Franța</i> și, între 2003-2008, președintele <i>Universității Paris Sorbona</i>.
O carte care face o istorie „din lateral“, cu un subiect-obiect în
centrul său care cunoaște o evoluție spectaculoasă de-a lungul
ultimelor secole.<br />
<br />
Lângă vin, merge – nu-i așa? – și poezia. Aș opta pentru un poet mare
și o poezie de mare anvergură – volumul cuiva despre care
antologatorul acestuia, Marius Chivu, a fost foarte inspirat să
considere că <i>„Petre Stoica este, probabil, cel mai mare poet postbelic pe care nu l-ați citit încă“</i>. Cartea pe care o am în minte se numește <i>Singurătatea noblețele ei</i>, a fost publicată la <i>Editura Cartier</i> din Chișinău și e de puțin timp în librăriile de la noi.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<img border="0" data-original-height="400" data-original-width="600" height="266" src="https://3.bp.blogspot.com/-TiWjTYuUikg/WjkGOPa5iaI/AAAAAAAAdjE/DizFgip0uEIcskeYtxAA0iOKuL1wIrzZwCLcBGAs/s400/foto-patrasconiu-prima-pagina-1449.jpg" width="400" /> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://revista22.ro/70268281/cri-de-citit-la-gura-sobei.html" target="_blank">https://revista22.ro/70268281/cri-de-citit-la-gura-sobei.html </a></div>
<br />Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-33335271727741869582017-12-13T12:51:00.002+02:002017-12-13T12:55:16.754+02:00Poeta de anvergură națională și europeană, Nora Iuga, a fost distinsă cu Premiul “Petre Stoica”, la Timișoara<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-E3Mk9_6kkTE/WjEFmx4jzII/AAAAAAAAdio/v0e3WSuDdxYa2Cis21VkC3Lr5oaaLNkYQCLcBGAs/s1600/nora-iuga-premiu-tm-696x392.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="392" data-original-width="696" height="225" src="https://1.bp.blogspot.com/-E3Mk9_6kkTE/WjEFmx4jzII/AAAAAAAAdio/v0e3WSuDdxYa2Cis21VkC3Lr5oaaLNkYQCLcBGAs/s400/nora-iuga-premiu-tm-696x392.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<a href="http://www.banatulazi.ro/poeta-de-anvergura-nationala-si-europeana-nora-iuga-a-fost-distinsa-cu-premiul-petre-stoica-la-timisoara/" target="_blank">http://www.banatulazi.ro/poeta-de-anvergura-nationala-si-europeana-nora-iuga-a-fost-distinsa-cu-premiul-petre-stoica-la-timisoara/</a><br />
<br />
<br />
Poeta de anvergură națională și europeană, Nora Iuga, a fost distinsă
cu Premiul “Petre Stoica”, marți 12 decembrie, de la ora 16.00, în
prezența a numeroși scriitori și oameni de cultură, în Aula Bibliotecii
Universitare Timișoara.<br />
Evenimentul a fost organizat de Uniunea Scriitorilor filiala
Timișoara și Asociația Pax 21. În cuvântul său, poeta și traducătoarea,
Nora Iuga, a vorbit de regretatul Petre Stoica și de relațiile pe care
le-a avut cu el încă din studenție.<br />
<br />
<i>„Noi ne-am născut în același an. El era foarte blond, eu foarte
brunetă. Această diferență coloristică nu ne-a apropiat. Pe Petre Stoica
l-am cunoscut când eram studenți. Cred că ne-a atras faptul că am
studiat amândoi limba germană. Mai era ceva: și eu și el, dar în alte
registre, făceam o poezie neasemănătoare. El a descoperit în literatura
noastră poezia culturilor și se debarasa pe cât putea de giuvaerurile
lingvistice, de podoabe –metafore, comparații epitete. Era foarte modern
în acest limbaj mai frust, mai curat și mai concret, care se poartă
astăzi mai degrabă, decât atunci. Poetul Petre Stoica a fost un mare
inovator. Eu voiam să readucem în memorie suprarealismul. Din cauza
acesta am intrat în grupul oniric. Era unul foarte mic. Nu cred că eram
mai mulți de șapte poeți foarte nebuni și foarte boemi, foarte
turbulenți și foarte aroganți, foarte cu nasul pe sus și obrăznicuți,
cum îi șade bine fiecărui poet tânăr. Printre noi au fost poeți cu
adevărat buni. Noi am încercat să revoluționăm iarăși acel interminabil
discurs realist socialist. Mi-ar fi plăcut să fiu muză nu poetă”,</i> a povestit laureata din acest an.<br />
<br />
Scriitorul Marcel Tolcea a vorbit despre semnificația Premiului Petre Stoica: <i>“Premiul
înseamnă perpetuarea memoriei celui mai important poet al Banatului,
iar datorită numelor de mare rezonanță culturală ale celor care au fost
premiați până acum arată că miza este una națională, pentru că Petre
Stoica a fost un poet de anvergură nu numai națională, ci europeană.
Petre Stoica a fost un om admirabil care merită admirația noastră.”,</i> a subliniat Tolcea.<br />
Alegerea noului premiat se face de către premiații din anii
precedenți, împreună cu prof. Cornel Ungureanu, președintele Uniunii
Scriitorilor filiala Timișoara.Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-75947823409729156862017-12-13T12:47:00.000+02:002017-12-13T12:54:35.618+02:00Uniunea Scriitorilor din Timișoara și Asociația Pax 21 au acordat Premiul “Petre Stoica” 2017 poetei și traducătoarei Nora Iuga, marți 12 decembrie, seara, în Aula Bibliotecii Universitare a UVT.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-wEYneM1MCRY/WjEEc7WhJbI/AAAAAAAAdig/IHSywGzZYVU30MatVoVZgx6cSvRpBM1iQCLcBGAs/s1600/nora.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="336" data-original-width="501" height="267" src="https://4.bp.blogspot.com/-wEYneM1MCRY/WjEEc7WhJbI/AAAAAAAAdig/IHSywGzZYVU30MatVoVZgx6cSvRpBM1iQCLcBGAs/s400/nora.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<a href="http://www.ziuadevest.ro/uniunea-scriitorilor-din-timisoara-si-asociatia-pax-21-au-oferit-premiul-petre-stoica-2017-poetei-nora-iuga/" target="_blank">http://www.ziuadevest.ro/uniunea-scriitorilor-din-timisoara-si-asociatia-pax-21-au-oferit-premiul-petre-stoica-2017-poetei-nora-iuga/</a><br /><br />
<br />
La manifestare au participat personalităţi ale vieţii culturale
sociale și economice din Timiş și din București. Horia Gligor a deschis
evenimentul și a precizat că prima ediția a avut loc în urmă cu șapte
ani, iar de atunci premiul a tot “crescut”. Cu acest prilej, prof. univ.
dr. Marcel Tolcea, care a fost unul dintre cei mai apropiați prieteni
ai lui Petre Stoica, a povestit mai multe episoade inedite pe care le-a
trăit alături de marele poet bănățean. Despre semnificația acestei
distincții, autorul lucrării Eliade ezotericul a spus: “Premiul înseamnă
perpetuarea memoriei celui mai important poet al Banatului, iar
datorită numelor de mare rezonanță culturală ale celor care au fost
premiați până acum arată că miza este una națională, pentru că Petre
Stoica a fost un poet de anvergură nu numai națională, ci europeană”, a
spus prof. Tolcea. Amintim că alegerea noului laureat se face de către
premiații din anii precedenți, împreună cu prof. univ. dr. Cornel
Ungureanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Timișoara.<br />
Nora Iuga a depănat, de asemenea, amintiri despre Petre Stoica. „Pe
poetul Petre Stoica l-am cunoscut când eram studenți amândoi. Noi ne-am
născut în același an. El era foarte blond, eu foarte brunetă. Această
diferență coloristică nu ne-a apropiat. Cred că ne-a atras faptul că am
studiat amândoi limba germană. Mai era ceva: și eu și el, dar în alte
registre, făceam o poezie neasemănătoare. El a descoperit în literatura
noastră poezia culturilor și se debarasa pe cât putea de giuvaerurile
lingvistice, de podoabe –metafore, comparații epitete. Era foarte modern
în acest limbaj mai frust, mai curat și mai concret, care se poartă
astăzi mai degrabă, decât atunci. Poetul Petre Stoica a fost un mare
inovator. Eu voiam să readucem în memorie suprarealismul. Din cauza
acesta am intrat în grupul oniric. Era unul foarte mic. Nu cred că eram
mai mulți de șapte poeți foarte nebuni și foarte boemi, foarte
turbulenți și foarte aroganți, foarte cu nasul pe sus și obrăznicuți,
cum îi șade bine fiecărui poet tânăr. Printre noi au fost poeți cu
adevărat buni. Noi am încercat să revoluționăm iarăși acel interminabil
discurs realist socialist. Mi-ar fi plăcut să fiu muză nu poetă”, a spus
Nora Iuga. În mod surprinzător, la manifestare a fost prezent și un
reprezentant al mediului economic, Sebastiano Stoppa, un mare iubitor al
poeziei lui Petre Stoica și al culturii române, directorul
administrativ al Emiliana West Rom din Dudeștii Vechi, firmă
specializată pe agricultură. „Eu sunt foarte pasionat de poezia scrisă
de Petre Stoica, de cultura română în general. În Timiș și în Timișoara,
există mulți poeți foarte talentați, iar dintre ei, iese în evidență
regretatul Petre Stoica. Este un personaj emblemă al culturii bănățene.
Prin acest premiu se scot în evidență adevărații scriitori și oameni de
cultură ai României și ai Banatului”, a declarat Stoppa.<br />
Amintim că până acum au mai primit această distincție Șerban Foarță,
Dorin Tudoran, Ion Pop, Nicolae Prelipceanu, Ileana Mălăncioiu și Ion
Barbu. „Foarte puțini poeți de azi – poeți venind dintr-un alt timp al
literaturii – s-au apropiat de scrisul tânăr al Norei Iuga. Prezența vie
la numeroase festivaluri literare, capacitatea de dialog direct,
sincer, deschis, asumarea timpului trăit în poezie sau proză, în note de
călătorie sau eseu au modelat scrisul mai tânăr. Cele mai vii
întâmplări ale cărților Norei Iuga vin mai ales din partea criticilor de
vârf ai ultimei generații. Desigur că ar mai fi nevoie de nuanțări și
nuanțările vin din poezia înseninării într-o lume feroce”, a fost
mesajul prof. Cornel Ungureanu.Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-25191557286139866342017-12-12T16:10:00.002+02:002017-12-12T16:12:20.443+02:00Scriitoarea Nora Iuga, laureata „Premiului Petre Stoica” în 2017<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-SFB2-nRE8gA/Wi_jNGU4qlI/AAAAAAAAdgw/oCiQRV-RmDMzxIL-VtM9bBBZzE3ToCrzwCLcBGAs/s1600/Nora-Iuga-300x201.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="201" data-original-width="300" height="428" src="https://2.bp.blogspot.com/-SFB2-nRE8gA/Wi_jNGU4qlI/AAAAAAAAdgw/oCiQRV-RmDMzxIL-VtM9bBBZzE3ToCrzwCLcBGAs/s640/Nora-Iuga-300x201.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
Fundația Pax 21, în parteneriat cu Filiala Timișoara a Uniunii
Scriitorilor din România, acordă, începând cu anul
2011, „Premiul Petre Stoica”.<br />
Premiul se acordă, pentru întreaga activitate culturală, scriitorilor
sau artiștilor de referință ai culturii române. Laureații „Premiului
Petre Stoica” au fost, în ordine cronologică, Șerban Foarță, Dorin
Tudoran, Ion Pop, Nicolae Prelipceanu, Ileana Mălăncioiu, Ion Barbu.
Pentru anul 2017, Juriul a hotărât ca „Premiul Petre Stoica” să îi
revină poetei și traducătoarei Nora Iuga.<br />
Ceremonia de acordare a premiului va avea loc în Aula Bibliotecii
Universitare Eugen Todoran, marți, 12 decembrie a.c., de la ora 16,00.
Prof. Univ. Dr. Petru Ștefea Președintele Fundației Pax.Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-34794246342500249162017-11-30T19:46:00.001+02:002017-11-30T19:47:24.920+02:00Petre Stoica pe urbansunsets.com!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-9vJ7gcl2Oio/WiBDlvpcYII/AAAAAAAAdWY/yEejmoAC4mwVr8jzrkrMC8npAT6ihpg1ACLcBGAs/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="893" data-original-width="1600" height="222" src="https://3.bp.blogspot.com/-9vJ7gcl2Oio/WiBDlvpcYII/AAAAAAAAdWY/yEejmoAC4mwVr8jzrkrMC8npAT6ihpg1ACLcBGAs/s400/Untitled.png" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Dragilor,<br />
începînd de astăzi, fotografiile lui Cosmin,
însoţite de titlul şi de coperta antologiei, rulează pentru o săptămînă
întreagă pe <a data-ft="{"tn":"-U"}" data-lynx-mode="async" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2FUrbanSunsets.com%2F&h=ATNiKTYZ_yqZiFG_PTUIhCuthGLJAaeBCxF662JUewbq3ArEvTsjCEcrH4myM_-sYsDf1wssGfsd7T1qChNqvQovwWOWoM2MISB9BwOeoh-N7j7rNuQn_hGt2-srHTpvLKKN-cCdUQ58hA1VuETkHII9FzW1XevSXptEVw4aOuvv9TTUXaHs8dVB_HMIYdJZ61X9rQyOY4vMqS-Uh8_V7dEEhnVme43x5I1iptC6Y-SrVBE4U7isbLKR050T7MSLjCP40jYWDeCE_Y0u9TMIxBSyRIISlL2Rg3JAaq8068OOtg" href="http://urbansunsets.com/" rel="nofollow" target="_blank">UrbanSunsets.com:</a><br />
<a data-ft="{"tn":"-U"}" data-lynx-mode="async" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Furbansunsets.com%2F&h=ATPcskYrKuTjTW5Khay5KqcrF7rwix5TKfj7p9NfobYtuB-oMLHi97mdRX7nfI532gI9rwVJxIWEuuGtjLXC6De3mDBqTnLGoS9nueU-G1lKyHVwh9R4ti1npRD0LawCt3NyclmiCkGAOsy7mjVsuiu5dpaRrlYW710VCxnRq7dAmakBTZnwgxwGHvNc3vYTBs92408xwmtV_f37jU8B0zK1SvsJv1oJtg4wcjw8mD3WPnf4D4HQo3pVt1RMFoebjf2ZfYLtkFCJfJYR5iKD4d_3Qmu5lQ_Rx_gj0LSaGU2rFg" href="http://urbansunsets.com/" rel="nofollow" target="_blank">http://urbansunsets.com/</a><br />
<div class="text_exposed_show">
Dacă vă place, daţi mai departe.<br />
Cu drag<br />
MariusChivu</div>
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-42263223387704434232017-11-30T19:32:00.001+02:002017-11-30T19:32:15.009+02:00Petre Stoica la 70 de ani!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-A_gMoO26iNk/WiBAWVHhUgI/AAAAAAAAdVs/FOzoCritzi8nJ83Z45VbecXE997q85xdwCLcBGAs/s1600/73503_426112524109380_1288638725_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="552" data-original-width="468" height="640" src="https://3.bp.blogspot.com/-A_gMoO26iNk/WiBAWVHhUgI/AAAAAAAAdVs/FOzoCritzi8nJ83Z45VbecXE997q85xdwCLcBGAs/s640/73503_426112524109380_1288638725_n.jpg" width="542" /></a></div>
<a data-ft="{"tn":"-U"}" data-lynx-mode="async" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3D05cg9EYPipY&h=ATNL7Voc_bI_1NK2fN-wad8kGUBbhNThyvgF0auNjPJ2nJbryITuJ0xcbhCxz1zERz0nDzUSTN0bXIHDdRCc0FiIo2TJkI1X755j4d-VtlEd-HPUYJPOHzAeigNoftBSEz-RMccJZ7jBMDs7kKsG6aL3qubXyS1S_1sFCbr0026ZyLKjsoDcBswUNYkZG5CG4HrAnvQoiiIvHx3r18b1FoOhWj1sJtXhoQkyS8opWA6kIVzCPKA6RkPofZ6CwGnEn28Y4fDmmdCCiOlMcMvyzuu_1-UTEbQTtkxB-zV_TxRmEg" rel="nofollow" target="_blank">https://www.youtube.com/watch?v=05cg9EYPipY</a>Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-13272197430387305352017-11-26T17:36:00.003+02:002018-02-25T12:23:59.352+02:00Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-hLXC2UOj-lM/Whqw1L5NHEI/AAAAAAAAdSA/kMxzEUE5Iys-nPNVAcxUDUQITDAw1_ENACEwYBhgL/s1600/23031503_1621944314536756_7661125045973219139_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="895" data-original-width="612" height="320" src="https://4.bp.blogspot.com/-hLXC2UOj-lM/Whqw1L5NHEI/AAAAAAAAdSA/kMxzEUE5Iys-nPNVAcxUDUQITDAw1_ENACEwYBhgL/s320/23031503_1621944314536756_7661125045973219139_n.jpg" width="218" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
Celei care iese din apă (vol. "Pietre kilometrice, 1963)<br />
<br />
din antologia "Singurătatea nobleței ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Acum ieși din apă, arătându-mi<span class="text_exposed_show"><br /> culoarea soarelui, a mierii, a untdelemnului,<br /> a pământului, toamna - îmi arati<br /> culoarea veșniciei revărsate în mine.<br /> Sprijinita ușor de ceva nevazut<br /> capul ți-l arunci pe spate, ca pasărea diminetii<br /> inainte de a-și începe strigătul dulce;<br /> arcuit și lucitor ca o bucată de fildes<br /> gatul tău întruchipează bucuria naturii.<br /> Si apa se odihnește privindu-te,<br /> in oglinzile-i pure ar vrea să te soarba<br /> pana la trecerea amurgului. Dar captiva<br /> imaginea ta se zbate în mine.<br /> Pe o scară a vazduhului<br /> sufletul meu ar luneca ne-ntrerupt<br /> peste norul ce mai poartă conturul verzui<br /> al cercului închis peste tine<br /> cand ai coborât spre adâncimile apei.<br /> O, umerii tăi de foc rotund,<br /> pe gura, pe părul de aur, dintre coapsele netede,<br /> fiecare picătură ascunde un soare mic -<br /> un soare rostogolit peste anotimpuri<br /> cu ceasornice oprite în coacere.<br /> Din armonie descresti în armonie<br /> si răsuflarea mea încremenește margean<br /> pe buzele îndurerate de frumusețea<br /> clipitei</span><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-Ksj4YYYzvhI/Whrz2gtDlSI/AAAAAAAAdTc/BqDNLefNDQoNNCP8NWW69fELAICMqzA7gCLcBGAs/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="910" data-original-width="804" height="400" src="https://3.bp.blogspot.com/-Ksj4YYYzvhI/Whrz2gtDlSI/AAAAAAAAdTc/BqDNLefNDQoNNCP8NWW69fELAICMqzA7gCLcBGAs/s400/Untitled.png" width="352" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
Bătrânul podar ((vol. "Pietre kilometrice, 1963)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea nobleței ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Îl iubesc pestriţele păsări cu gâturi prelungi<span class="text_exposed_show"><br /> trezindu-l înaintea zborului pe cursul apei, în jos<br /> femeile îndreptate spre piaţa oraşului<br /> cu coşuri grele pe cap. Îl iubeşte<br /> drumeţul întârziat, cu faţă de bronz<br /> în lumina felinarului ridicat...<br /> Grăbit desprinde lanţul podului plutitor<br /> arătându-le braţele-i arse de soare<br /> pline cu ancore şi inimi tatuate frumos.<br /> Nu ştie ce-i tihna şi nici nu o caută. Uneori<br /> împingând pălăria de pai către ceafă<br /> trece cu cineva sub sălcii cu mâţişori<br /> vorbindu-i despre mersul stelelor şi recoltele noi<br /> sau vechi bătălii din Galiţia<br /> unde glonţul în atacul de noapte l-a nimerit în picior.<br /> Ziua sa trece ca o ploaie înmiresmată.<br /> Spune glume şi trudeşte pentru trecători,<br /> fericirea drumeţiei le-o urează mereu.<br /> Doar iarna cunoaşte odihna, iarna când toate<br /> stau sub zăpadă, numai vulpea alergând pretutindeni<br /> simfonia albului să nu fie prea monotonă.<br /> Atunci fumează ghemuit lângă sobă<br /> amintindu-şi o iubire frumoasă<br /> sau vechi întâmplări cu hoţii de cai.<br /> Adormind cu fruntea lăsată în linişte<br /> i se pare că aude chemări de pe celălalt mal<br /> dar nu-i decât gheaţa pregătită să plece<br /> în sloiuri, departe...</span><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-dBOuE5oeUNI/Wh2oEGsBO-I/AAAAAAAAdU0/-csP5K6k3SoDojQP3Ee8XP8QAuwJiqcgQCLcBGAs/s1600/2017-02-11-09-23-12.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://4.bp.blogspot.com/-dBOuE5oeUNI/Wh2oEGsBO-I/AAAAAAAAdU0/-csP5K6k3SoDojQP3Ee8XP8QAuwJiqcgQCLcBGAs/s320/2017-02-11-09-23-12.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Vechi târg în Banat (vol. "Pietre kilometrice, 1963)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea nobleței ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Ah, cai furtunoşi sau resemnaţi, cai de plug,<span class="text_exposed_show"><br /> mângâiaţi pe bot, cǎutaţi pe-ndelete la dinţi,<br /> cai goniţi în cerc sǎ se vadǎ cǎ nu sunt bolnavi,<br /> şi armǎsarul ridicat în douǎ picioare subţiri<br /> arǎtându-şi pântecul argintiu cu pale del foc –<br /> şi nebunul privea mângâind nevǎzute obiecte,<br /> copilul plângea ingrozit, uneori asculta<br /> melodia flaşnetei monotonǎ ca zilele verii<br /> ce-aveau sǎ nu mai revinǎ vreodatǎ –<br /> ah, şi planetele papagalului nu spuneau niciodatǎ nimic<br /> despre viaţa celor îngenuchiaţi cu pǎlǎria în faţǎ,<br /> a celor lungiţi ca reptilele, veşnic cerând<br /> banul coclit de sudoarea din palmǎ…<br /> Strǎlucirea paielor risipite pe haine! Strǎlucirea<br /> Pǎpuşii de turtǎ dulce culcatǎ pe braţ –<br /> Şi chipul îmi fugea ca mercurul pe-oglinda<br /> Pǎpuşii turtite… Şi trompetele lungi de carton<br /> Anunţând cǎderea îngerilor în visele noastre<br /> De copii purtaţi de vârtejul cǎluşeilor trişti!<br /> Nebunul privea îndrǎgostiţii fotografiaţi<br /> Lângǎ peisajul cu avion şi palmieri violeţi,<br /> orbul cânta din vioarǎ un imn lui Dumnezeu,<br /> râului în care neauzit cobora. Sprijinit<br /> peste vise, bǎtrânul tǎcut ca un patriarh<br /> vindea lipitori şi rǎdǎcini de lecuit milioane de boli,<br /> nebunul ridica boabele porumbului strivite în praf<br /> semǎnându-le-n ogoare pe cari numai el le vedea.<br /> Mugetul taurului gonind cutremura o clipitǎ pe cei<br /> Ce fumau vorbind despre recolte şi dragoste –<br /> Sau blestemau şi râdeau şi plângeau<br /> În zgomotul monedelor aruncate<br /> Prin praf, pe tejghea…</span><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-kHc4kcc8qnM/WiBEgb7CclI/AAAAAAAAdWk/5ODsFCJoUcIWWsPIlpVOGyRfl39vbhgKQCLcBGAs/s1600/2015-08-18-16-09-34-2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1069" data-original-width="1600" height="266" src="https://1.bp.blogspot.com/-kHc4kcc8qnM/WiBEgb7CclI/AAAAAAAAdWk/5ODsFCJoUcIWWsPIlpVOGyRfl39vbhgKQCLcBGAs/s400/2015-08-18-16-09-34-2.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
Baladă cu trei vânători ("Miracole", 1966)<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea nobleței ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
Sunt numai stele prietenoase pe cer,<span class="text_exposed_show"><br /> Inghetand, zăpada smaltuieste<br /> campul ridicat în tangaj.</span><br />
<br />
<div class="text_exposed_show">
Trei vânători se întorc spre oras.<br />
Tremurand departe, luminile caselor<br />
pier în luminile stelelor - sau asa<br />
li se pare celor trei vanatori<br />
porniti să-și încerce norocul<br />
cu mult înainte de zori.<br />
<br />
Repede le îngheață aburii respiratiei,<br />
pe fețe nerase, păianjenii gerului<br />
tes o pânză prea fina,<br />
imbracamintea lor impermeabila<br />
s-a transformat în hermina.<br />
<br />
Nici umerii nu-i mai dor.<br />
Duc în tolbă câțiva iepuri,<br />
si fazani care-n zbor<br />
au fost rachete de aur, diamante și purpura.<br />
<br />
Podetul rasuna<br />
ca butoiul fără vin.<br />
Ajungand printre salcii<br />
se opresc obosiți - unul dintre ei<br />
isi închipuie că vede miscand<br />
o turmă de lei.<br />
<br />
Unde e marginea orasului?<br />
<br />
Cu litere de fosfor, subtiri,<br />
stelele caligrafiaza cuvintele<br />
pe cari cei trei vanatori<br />
ar dori să le auda<br />
in camere calde<br />
cu miresme de brad și femeie.<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-EmJPEc0boqs/WiBStbN8DaI/AAAAAAAAdYs/4IotKWvWWzUDo5mm9bRLtk83KGfWBrmAgCLcBGAs/s1600/33692_105867436144459_2550199_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="540" data-original-width="369" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/-EmJPEc0boqs/WiBStbN8DaI/AAAAAAAAdYs/4IotKWvWWzUDo5mm9bRLtk83KGfWBrmAgCLcBGAs/s640/33692_105867436144459_2550199_n.jpg" width="436" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
Moment din copilărie ("Miracole", 1966)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Manjiti pe obraji cu boabe de bozii<span class="text_exposed_show"><br /> ne cățărăm pe grilajul ruginit<br /> de unde privim<br /> sarbatoarea din curte -</span><br />
<br />
<div class="text_exposed_show">
pe masa așezată printre dalii inalte<br />
pahare și sticle cu dop de cocean<br />
inconjura gramofonul pictat<br />
cu îngeri zburând peste cai,<br />
<br />
si discul se răsucește repede repede<br />
<br />
in aerul toamnei plutesc funigei,<br />
porumbeii venind și plecand<br />
sunt explozii albastre,<br />
<br />
din pâlnia de foc a gramofonului<br />
cresc povești despre valurile Dunarii<br />
si nouă acum ni se pare<br />
ca oamenii din curte sunt veseli<br />
fara să știm că sumedenii de ganduri<br />
cu pietre ascutite<br />
le bat întruna în tample<br />
<br />
cineva se gândește la datoria de la Banca Albina<br />
cineva se gândește la soția bolnavă în pat<br />
cineva se gândește la inundația de anul trecut<br />
cineva se gândește la viile distruse de filoxera<br />
<br />
si discul se răsucește repede repede<br />
<br />
aerul e plin cu pleavă, cu viespii<br />
ce coboară și sug din perele strivite în prag<br />
si cad apoi în apa verzuie din jgheab<br />
<br />
si discul se răsucește repede repede<br />
<br />
iar noi privim fermecati;<br />
cand pași se aud venind către noi<br />
fugim și ne ascundem în sant,<br />
ne spunem că odată și noi vom fi mari<br />
si atunci vom cumpără gramofoane cu pâlnie de aur<br />
si ascultăm cât vrem<br />
povesti minunate...<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-3taGrd9fdG4/WiF0rWiR6vI/AAAAAAAAdaE/u_rqEPYSElUxhk1JrLAmXzAu_EJ9iwAGACLcBGAs/s1600/33692_105867519477784_1328273_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="594" height="640" src="https://1.bp.blogspot.com/-3taGrd9fdG4/WiF0rWiR6vI/AAAAAAAAdaE/u_rqEPYSElUxhk1JrLAmXzAu_EJ9iwAGACLcBGAs/s640/33692_105867519477784_1328273_n.jpg" width="528" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
De pe vremea filmului mut ("Miracole", 1966)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Aşteptăm gâtuiţi de emoţie.<span class="text_exposed_show"><br /> În sală e miros de tutun şi carbid.<br /> Lovim puternic din palme; deodată<br /> lumina se stinge şi uşile se închid.</span><br />
<br />
<div class="text_exposed_show">
Pe pânza ca o batistă uriaşă de doliu<br />
apar maimuţe, lei, rinoceri,<br />
admirăm piramidele grave<br />
şi faraonii dezgropaţi din tăceri.<br />
<br />
După pauza de zece minute<br />
vasul Titanic se scufundă-n ocean<br />
în timp ce orchestra adunată pe punte<br />
suflă din alămuri cu mare elan.<br />
<br />
Ni se arată şi războiul cu burii,<br />
vedem explozii, arme, râuri de sânge.<br />
Cu fitilul aprins trece suspinul prin sală,<br />
lângă tata cineva plânge.<br />
<br />
Ieşim cu felinarele în stradă,<br />
lacrimi ne curg întruna pe faţă.<br />
Nimeni nu vorbeşte pe drum.<br />
Florile salcâmului sunt stele de gheaţă.<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-tqGFO3ixX6A/WiF90rksueI/AAAAAAAAdbk/Dvwxbl5G7M0ihzlGu2bUnNG2MF130AkLgCLcBGAs/s1600/cai1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="350" data-original-width="600" height="232" src="https://1.bp.blogspot.com/-tqGFO3ixX6A/WiF90rksueI/AAAAAAAAdbk/Dvwxbl5G7M0ihzlGu2bUnNG2MF130AkLgCLcBGAs/s400/cai1.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
Caii ("Miracole", 1966)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Caii galopează spre mine,<br />
se adună inspumati<br />
la poartă poemului.<br />
<br />
Le arunc trifoi și fân - fiecaruia<br />
ii leg la grumaz saculeti<br />
cu ovăz din cel mai bun.<br />
<br />
ii duc la jgheabul din drum:<br />
beau însetați și necheaza și-și scutura<br />
stelutele de apă adunate pe bot.<br />
<br />
Sunt caii mei. Niciodată nu pot<br />
sa-i uit...<br />
<br />
Cu ei plecăm călare spre luminile vantului,<br />
cu lancia mă aplecăm să ucid<br />
balaurul venind din icoana.<br />
<br />
Vara îi duceam la scaldat,<br />
capetele lor înălțate din apa<br />
straniu pluteau, că butucii<br />
porniti din preistorie.<br />
<br />
Ei trăgeau căruță de foc a nuntasilor,<br />
iarna sania o ridicau în vazduh<br />
ametiti de clopoțeii atinsi<br />
de diavolii cu duh de zapezi.<br />
<br />
O, într-o zi i-au mănat în piata<br />
la Târgul Mortii.<br />
Pe pielea lor de atlaz<br />
soldatii imprimau hieroglife de jar<br />
si caii au fost așezați în vagoane și dusi<br />
sa le mănânce ochii<br />
pasarile cu pene de tus.<br />
<br />
Ii recunosc, sunt caii mei, banateni...<br />
<br />
Stau la poartă poemului,<br />
le mângâi coamele aeriene<br />
si despărțindu-mă de ei<br />
le bat potcoave de aur<br />
sa revină cu urme sfinte<br />
in amintirile mele.<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-abRC5XHh0Co/WiMM8SKd7YI/AAAAAAAAddU/UXImuZFIz0Q0z7_XC-ASQXgASayJWduqgCLcBGAs/s1600/psttt.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="711" data-original-width="425" height="640" src="https://4.bp.blogspot.com/-abRC5XHh0Co/WiMM8SKd7YI/AAAAAAAAddU/UXImuZFIz0Q0z7_XC-ASQXgASayJWduqgCLcBGAs/s640/psttt.jpg" width="382" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
Frizerul (("Miracole", 1966)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Pornea dis-de-dimineață cu lădița sub braț,<span class="text_exposed_show"><br /> ciocănea discret în geam până când auzea<br /> o tuse ușoară, un răspuns mormăit...<br /> Povestea ce s-a-ntâmplat peste noapte în sat,<br /> afla cine se duce la târg să cumpere cai,<br /> cine se căsătorește curând, cine s-a spânzurat.<br /> Era calendar; știa prețul porumbului nou;<br /> nimeni nu punea ventuze mai bine ca el!<br /> Cu pămătuful ca o crizantemă-nfoiată<br /> arăta un punct în aer - și vorbea, și vorbea...<br /> Mie îmi plăcea când pulveriza odecolon.<br /> Acoperit de zăpadă și ploaie, tras între umeri<br /> alerga cu lădița din casă în casă...<br /> De sărbători felicita familia întreagă,<br /> deseori era poftit să rămână la masă.<br /> Duminica după-amiaza îmbrăcat în haine negre<br /> juca popice sau farbel cu cărți ungurești,<br /> mândru cerceta pe fiecare parte: - Da,<br /> eu v-am făcut frumoși, cu briciul și cu priceperea mea!<br /> Afla el primul noutățile din sat.<br /> Nimeni nu s-a supărat vreodată pe el -<br /> pe toți i-a făcut pentru o zi, două, frumoși,<br /> tuturor le-a spus taine la ureche<br /> dimineața, aplecat peste capete somnoroase<br /> cu briciul ascuțit și lucios...</span><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-whJyxESL3do/WiMUGkTqDyI/AAAAAAAAde8/Boh2abfePfAX5ja6Fvq66-pSppbqHPIRwCLcBGAs/s1600/330.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="627" data-original-width="396" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/-whJyxESL3do/WiMUGkTqDyI/AAAAAAAAde8/Boh2abfePfAX5ja6Fvq66-pSppbqHPIRwCLcBGAs/s640/330.jpg" width="404" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
Vecinul nostru ("Miracole", 1966)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Vecinul nostru, rudă îndepărtată a mamei,<span class="text_exposed_show"><br /> a fost marinar la Pola.<br /> Răsucindu-şi mustăţile îngălbenite de tutun<br /> se laudă c-a stat pe catarg printre păsări,<br /> că a făcut în Marea Adriatică baie -<br /> toate fetele din portul vestit îl iubeau<br /> doar pe el, bărbatul înalt, bărbatul spătos...<br /> Despre orice s-ar vorbi la marginea şanţului<br /> el aminteşte : "să ştiţi, am fost marinar"...<br /> Celor ce râd socotindu-l bătrân mincinos<br /> le arată pieptul cu peşti şi colaci de salvare<br /> acoperite cu linii strâmbe : Pola - 1906.<br /> Trec zile şi trec anotimpuri să lase<br /> urmele altor vremi. Tot mai des<br /> îl aud pe vecinul nostru spunând trecătorilor :<br /> - Să ştiţi, am fost marinar...</span><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-gyZbLJHeMu0/WmTVkTqVeaI/AAAAAAAAdkI/Ye8z79aoRWorcIgxRX1IDeSB6Mg3muSPACLcBGAs/s1600/33692_105867502811119_3149046_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="448" data-original-width="273" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/-gyZbLJHeMu0/WmTVkTqVeaI/AAAAAAAAdkI/Ye8z79aoRWorcIgxRX1IDeSB6Mg3muSPACLcBGAs/s640/33692_105867502811119_3149046_n.jpg" width="390" /></a></div>
</div>
<div class="text_exposed_show">
<br />
<br />
<br />
Moment romantic ("Miracole", 1966)<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
Era o zi senină de vară, când menta<span class="text_exposed_show"><br /> colorează în verde lumina,<br /> iar ei erau cu toţii veseli,<br /> erau puţin înroşiţi de vin şi emoţie<br /> (îmi amintesc : erau cu toţii uşor ameţiţi),<br /> au ieşit împreună în curte,<br /> pe gard au pus un covor (să nu-i vadă<br /> moartea ascunsă în ochii vecinului!)<br /> şi fotograful i-a aşezat după un fel consacrat<br /> (bunicul, de-abia sosit din America<br /> desigur, în mijloc, pe scaunul nou!). Şi-apoi<br /> fotograful a bătut din palme iar ei au zâmbit,<br /> aparatul Agfa a ţăcănit discret<br /> şi cu toţii au răsuflat uşuraţi<br /> şi au spus:<br /> "O, azi e-o zi minunată, să bem mai departe" ;<br /> şi au ras şi au cântat<br /> (Îţi mai aduci aminte, doamnă<br /> şi în fânul de curând cosit),<br /> au cantat si deodată, spre seară,<br /> cerul s-a umplut de nori şi de fulgere<br /> şi a coborât o ploaie torenţială<br /> şi inundaţia i-a înghiţit pe toţi...</span><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-oCrPQnnTfv8/WmTV0IpZvBI/AAAAAAAAdkM/SXib3KPV0Iki2oAymdytT4q4IT-c63DxwCLcBGAs/s1600/petre%2Bstoica%2B5.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="448" data-original-width="301" height="640" src="https://3.bp.blogspot.com/-oCrPQnnTfv8/WmTV0IpZvBI/AAAAAAAAdkM/SXib3KPV0Iki2oAymdytT4q4IT-c63DxwCLcBGAs/s640/petre%2Bstoica%2B5.jpg" width="430" /></a></div>
</div>
<div class="text_exposed_show">
<br />
<br />
<br />
<br />
Calendarul îngălbenit ("Miracole", 1966)<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
Previziunea timpului:<span class="text_exposed_show"><br /> ploaie soare lapoviță,</span><br />
<div class="text_exposed_show">
apicultura, programul<br />
vântului: prepelițe, iepuri-vulpea<br />
tot anul,<br />
Lindbergh(zborul peste ocean),<br />
zilele postului mare,<br />
istorioare de consumat la gura sobei<br />
și pilde ambalate în celofan<br />
-per aspera ad astra-<br />
și iarăși previziunea timpului<br />
și totuși, bunica a murit<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-My-cunMaeyE/WmTWAI6DyVI/AAAAAAAAdkQ/SmRrnb_sACQuI2yy2cWigg1CdreCNC89wCLcBGAs/s1600/328.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="692" data-original-width="440" height="640" src="https://1.bp.blogspot.com/-My-cunMaeyE/WmTWAI6DyVI/AAAAAAAAdkQ/SmRrnb_sACQuI2yy2cWigg1CdreCNC89wCLcBGAs/s640/328.jpg" width="406" /></a></div>
</div>
<div class="text_exposed_show">
<br />
<br />
<br />
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="t88q-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="t88q-0-0">
<span data-offset-key="t88q-0-0"><span data-text="true">Balada păpușii ("Miracole", 1966)</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="1t79b-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="1t79b-0-0">
<span data-offset-key="1t79b-0-0"><br data-text="true" /></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="drmf0-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="drmf0-0-0">
<span data-offset-key="drmf0-0-0"><span data-text="true">Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="d2pi4-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="d2pi4-0-0">
<span data-offset-key="d2pi4-0-0"><br data-text="true" /></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="4g4vl-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="4g4vl-0-0">
<span data-offset-key="4g4vl-0-0"><br data-text="true" /></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="2htae-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="2htae-0-0">
<span data-offset-key="2htae-0-0"><span data-text="true">După miezul nopții</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="1jqgt-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="1jqgt-0-0">
<span data-offset-key="1jqgt-0-0"><span data-text="true">păpușa coboară din landou</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="4v75g-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="4v75g-0-0">
<span data-offset-key="4v75g-0-0"><span data-text="true">și hoinărește prin cameră</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="95l27-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="95l27-0-0">
<span data-offset-key="95l27-0-0"><span data-text="true">fragilă că un ou</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="797ut-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="797ut-0-0">
<span data-offset-key="797ut-0-0"><br data-text="true" /></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="7gq3b-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="7gq3b-0-0">
<span data-offset-key="7gq3b-0-0"><br data-text="true" /></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="423md-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="423md-0-0">
<span data-offset-key="423md-0-0"><span data-text="true">Dansează cu pași de ceară</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="dc2l0-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="dc2l0-0-0">
<span data-offset-key="dc2l0-0-0"><span data-text="true">și râde cu moliciuni de vată.</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="es6i5-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="es6i5-0-0">
<span data-offset-key="es6i5-0-0"><span data-text="true">Se așează ușor pe o mușcată</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="ajbor-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="ajbor-0-0">
<span data-offset-key="ajbor-0-0"><span data-text="true">și extrage carminul</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="5au7h-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="5au7h-0-0">
<span data-offset-key="5au7h-0-0"><span data-text="true">să-și pună viață</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="62uco-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="62uco-0-0">
<span data-offset-key="62uco-0-0"><span data-text="true">in obrajii ei de moartă.</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="9fdac-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="9fdac-0-0">
<span data-offset-key="9fdac-0-0"><br data-text="true" /></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="c3llu-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="c3llu-0-0">
<span data-offset-key="c3llu-0-0"><br data-text="true" /></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="4qca6-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="4qca6-0-0">
<span data-offset-key="4qca6-0-0"><span data-text="true">Admiră picturi cu pepeni și iepuri,</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="c8r32-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="c8r32-0-0">
<span data-offset-key="c8r32-0-0"><span data-text="true">curioasă intră în abisul oglinzii:</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="7rgv7-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="7rgv7-0-0">
<span data-offset-key="7rgv7-0-0"><span data-text="true">o intamoina cu ură</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="e3eqf-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="e3eqf-0-0">
<span data-offset-key="e3eqf-0-0"><span data-text="true">ochii din timpul zilei</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="5irkl-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="5irkl-0-0">
<span data-offset-key="5irkl-0-0"><span data-text="true">dar ea nu-i înjură.</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="5uvt9-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="5uvt9-0-0">
<span data-offset-key="5uvt9-0-0"><br data-text="true" /></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="a30a4-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="a30a4-0-0">
<span data-offset-key="a30a4-0-0"><br data-text="true" /></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="77mid-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="77mid-0-0">
<span data-offset-key="77mid-0-0"><span data-text="true">Păpușa se-nalță-n fereastră,</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="7klvp-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="7klvp-0-0">
<span data-offset-key="7klvp-0-0"><span data-text="true">înmărmurită privește cerul</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="b4ven-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="b4ven-0-0">
<span data-offset-key="b4ven-0-0"><span data-text="true">și aflând de lumina stelelor</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="5933m-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="5933m-0-0">
<span data-offset-key="5933m-0-0"><span data-text="true">plânge și plânge</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="c55r1-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="c55r1-0-0">
<span data-offset-key="c55r1-0-0"><br data-text="true" /></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="5ckiv-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="5ckiv-0-0">
<span data-offset-key="5ckiv-0-0"><span data-text="true">și plânge cu lunecări de arcuș -</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="b8tih-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="b8tih-0-0">
<span data-offset-key="b8tih-0-0"><span data-text="true">până vine pisica</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="at4kn-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="at4kn-0-0">
<span data-offset-key="at4kn-0-0"><span data-text="true">și-o sfâșie</span></span></div>
</div>
<div class="" data-block="true" data-editor="feoqa" data-offset-key="90pg-0-0">
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="90pg-0-0">
<span data-offset-key="90pg-0-0"><span data-text="true">lăsând pe covor rumeguș.</span></span><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-T9uDcJZ0U9Q/Wm3bWILK62I/AAAAAAAAdpU/otVmlPeLlJwlqloatgMG8DD1ZWD9rGApQCLcBGAs/s1600/24129571_1517534454967176_4882623285084392432_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="489" data-original-width="369" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/-T9uDcJZ0U9Q/Wm3bWILK62I/AAAAAAAAdpU/otVmlPeLlJwlqloatgMG8DD1ZWD9rGApQCLcBGAs/s640/24129571_1517534454967176_4882623285084392432_n.jpg" width="482" /></a></div>
<br />
<br />
<span data-offset-key="90pg-0-0"><span data-text="true"> </span></span>Din copilărie ("Alte poeme", 1968)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
De pe crengi curg fire subțiri de staniol<br />
<br />
Bunica răsfoiește calendarul nou<br />
citește că la anul nu vor fi șoareci pe câmp<br />
și ne spune că un frig atât de mare<br />
nu s-a mai pomenit de cinzeci de ani<br />
<br />
"Doamne, dă-ne sănătate și belșug<br />
Doamne iartă-i pe păcătoși"<br />
<br />
Vrăbiile dansează mecanic pe bălegar<br />
din grajd izbucnesc întruna comete de aburi<br />
și caii necheaza la fel ca în basm<br />
<br />
Roata fântânii cântă bucuria teama speranța<br />
<br />
mama îndeasă paie multe in cuptor<br />
ca să fie cald pentru seara crăciunului<br />
da, în cameră e miros de brad luminos<br />
<br />
nucile, aurite, sunt nasturi de pe hainele îngerilor<br />
câte sclipiri duioase o, și câte lumânări colorate<br />
iar merele au crescut în grădinile raiului<br />
așa ne spunea bunica - ea le știa pe toate<br />
<br />
Roata fântânii cântă bucuria teama speranța<br />
<br />
Câinii iadului latră și deodată<br />
din întunecate oglinzi de grădină<br />
ies irozi cu tiare albastre galbene roșii<br />
vocile cad peste moarte cu săbii groase de lemn<br />
vocile care ucid balauri ascunși<br />
poate chiar în sufletele noastre<br />
<br />
Și nouă ni se face milă<br />
de pruncul din ieslea pe care o poartă prin străzi<br />
prin frigul cum nu s-a mai pomenit<br />
de cinzeci de ani<br />
<br />
"Doamne, dă-ne sănătate și belșug<br />
Doamne, iartă-i pe păcătoși"<br />
<br />
Roată fântânii cântă bucuria teama speranța<br />
<br />
Bat clopotele undeva pe pământ<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-KtZu34fBT5I/Wm3cO3fCDmI/AAAAAAAAdqA/22P90g--T88gx4BeBmjzoTBx5ldorVrygCLcBGAs/s1600/anii%2B%252770%2528%2Bepoca%2Bperciunilor%2529.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1324" data-original-width="851" height="640" src="https://3.bp.blogspot.com/-KtZu34fBT5I/Wm3cO3fCDmI/AAAAAAAAdqA/22P90g--T88gx4BeBmjzoTBx5ldorVrygCLcBGAs/s640/anii%2B%252770%2528%2Bepoca%2Bperciunilor%2529.jpg" width="410" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
Șopron ("Alte poeme", 1968)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Copilul întră speriat,<br />
tărâmul fantomelor rămâne afară<br />
în inimi și-n iadul fântânii, în alunii intunecosi<br />
dindaratul grădinii,<br />
<br />
aici e-o împăcare caldă, un cântec<br />
cu glas de rumeguș, o bucurie naivă,<br />
<br />
brusc se face lumină de rai,<br />
rândunica țâșnește frumos de sub grindă<br />
și se duce la Dumnezeu ca să-i spună<br />
un psalm de argint,<br />
<br />
aici sunt inelele și literele de metal<br />
pentru hamurile uscate ca șerpii<br />
de pe drumurile verii,<br />
sunt clopoțeii - sufletul lunii decembrie, sunt<br />
potcoavele rupte, care par niște inimi ciobite,<br />
sunt o mie de obiecte rămase de la străbunici -<br />
oare mai pot folosi la ceva?<br />
<br />
Aici e felinarul orbit de treizeci de ani,<br />
e presa pentru storsul strugurilor -<br />
așteaptă să se umple fagurii toamnei,<br />
atunci din jgheabul ei va curge mustul, ofrandă<br />
pentrul sfântul Dionisos<br />
care hoinărește din sat în sat și discută cu țăranii<br />
prin cârciumi,<br />
<br />
aici e coasa și grebra, sunt toate uneltele<br />
pentru rastignitul porcilor, iarna<br />
într-un colț picoteste roata de tors a bunicii -<br />
este o lume care moare într-un anotimp<br />
și reinvie în alt anotimp<br />
ca până la urmă să nu mai reînvie niciodată.<br />
<br />
Aici, ziua veghează rândunica,<br />
noaptea veghează luna care-și vâră craniul palid<br />
pe ferestruica de sus.<br />
<br />
Aici, sub prag<br />
e îngropată inima mea de copil.<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-q0-9-5iuWjQ/WnSviwcrPrI/AAAAAAAAdt8/xg_TnAwkQoQDbuCenr1l2HWZR99pbfrUgCLcBGAs/s1600/2010-02-08-13-15-15.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1065" data-original-width="1600" height="266" src="https://4.bp.blogspot.com/-q0-9-5iuWjQ/WnSviwcrPrI/AAAAAAAAdt8/xg_TnAwkQoQDbuCenr1l2HWZR99pbfrUgCLcBGAs/s400/2010-02-08-13-15-15.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="SlwI7e" data-cai="c531">
<div id="body:c531">
<div class="i8Zvz">
<div class="R6Ozpf sMVRZe" data-th="180">
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
Vine circul ("Alte poeme", 1968)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
foto: Cosmin Bumbut<br />
<br />
Vine circul Vine<br />
pe roţi albastre şi roşii<br />
pe roţi de frunze şi fum<br />
<br />
Pe case din scânduri cenuşii pe nave<br />
înaintând prin valuri de praf<br />
circul se îndreaptă spre orăşelul nostru tihnit<br />
aduce o lume de vise încuiate în lăzi<br />
cu inele cu greutăţi şi cuţite<br />
<br />
Vin pentru serile iluminate cu lămpi de carbit<br />
orchestra cu alămuri va cânta puţin răguşit<br />
marşuri bavareze arii de operă<br />
şi cineva imitându-l pe Chaplin<br />
schimonosit ca în faţa morţii<br />
va săruta pe covorul de rumeguş<br />
aripile artei sale căzute<br />
<br />
Vine circul<br />
din casele pe roţi prin hublourile cu flori de mătase<br />
iese fumul bucătăriei<br />
care murdăreşte aurul toamnei din pădure<br />
printre poneii obosiţi aleargă câinii flămânzi -<br />
prietenii artiştilor flămânzi<br />
<br />
Iată-i intră în orăşelul nostru credincios<br />
- aici unde oamenii spun că artiştii sunt deberdei<br />
aici unde o fată care s-a dăruit iubitului<br />
a fost alungată cu pietre -<br />
intră pe străzile atât de curate<br />
melancolica maimuţă îi salută pe toţi trecătorii<br />
<br />
O femeie la fel de frumoasă ca Greta Garbo<br />
- femeia circului -<br />
se dă cu roşu pe faţă<br />
şi duce trompeta spartă la buze<br />
vestindu-i pe oamenii orăşelului nostru<br />
că mâine seară<br />
îngerii şi diavolii vor dansa pe pământ<br />
<br />
La marginea orăşelului nostru cinstit<br />
e coborâtă ancora artei</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-Wwtd9A7f9hE/WnSv_GofmyI/AAAAAAAAduQ/znfn_YlyxT0g37QUODdtjTXt5T2d1KmTgCLcBGAs/s1600/2016-08-29-09-53-25.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1069" data-original-width="1600" height="265" src="https://2.bp.blogspot.com/-Wwtd9A7f9hE/WnSv_GofmyI/AAAAAAAAduQ/znfn_YlyxT0g37QUODdtjTXt5T2d1KmTgCLcBGAs/s400/2016-08-29-09-53-25.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
O gară ("Melancolii inocente", 1969)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
foto: Cosmin Bumbuț<br />
<br />
Brusc mor greierii aparatului Morse<br />
<br />
a trecut și ultimul tren personal<br />
în urmă a rămas o tristețe<br />
de iască de ceară de păcură<br />
<br />
la etajul enigmatic în geam<br />
mușcatele cu ochi mărunți de mărgean<br />
pândesc un nou eveniment<br />
<br />
pe cărare vine bicicleta factorului poștal<br />
aduce hârtii cu semne de moarte<br />
și fruntea șefului de gară<br />
tresare din somn milenar<br />
<br />
sub pulberi fine<br />
cu brațele deschise ca aripile albatrosilor<br />
fetele hingherului aleargă pe șine<br />
ele își pierd echilibrul<br />
și cad într-un hău nevăzut<br />
<br />
treptat-treptat pe cer crepuscular<br />
apar bărci roșii în cari<br />
cască lei cu boturi de foc<br />
<br />
leii îl înghit pe șeful de gară<br />
care se gândește la o partidă de poker<br />
sau își amintește ceaiul de mentă<br />
din seara precedentă<br />
<br />
la etajul enigmatic<br />
unde plâng mușcate cu ochi de mărgean<br />
degetele unei zane<br />
sărută clape dulci de pian<br />
<br />
aleluia</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-_QdaU7vL3uI/WnSwPfsCNkI/AAAAAAAAdug/3GKnc3AB1x4xWLsHovEC6G4gsOO6Lm5XwCLcBGAs/s1600/11898913_861048150615813_3164312719022898595_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="448" data-original-width="289" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/-_QdaU7vL3uI/WnSwPfsCNkI/AAAAAAAAdug/3GKnc3AB1x4xWLsHovEC6G4gsOO6Lm5XwCLcBGAs/s640/11898913_861048150615813_3164312719022898595_n.jpg" width="412" /></a></div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
De profundis (I) ("Melancolii inocente", 1969)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Vecinul cu cap de vulpe cântă din clarinet<br />
în faţa verandei cu mult portolac dansează pitici -<br />
<br />
sunt clipe duioase nici nu simt<br />
cum în gură mi se topeşte bomboana de menta cainele îmi linge cu credinţă picioarele<br />
<br />
citesc o carte groasă despre îngerii morţii<br />
mă întrerupe bunica îmi aduce agrişe -<br />
în grădină sunt şerpi şi comori îngropate de turci<br />
aşa îmi spune bunica speriată<br />
<br />
este o după-amiază sfânta şi caldă<br />
curând izbucnesc duhurile oţetarilor râioşi<br />
câinele îmi linge cu credinţă picioarele<br />
<br />
funcţionarii de la primărie<br />
dorm cu muşte roindu-le pe gură<br />
şi-n somn iscălesc cu cerneală violetă<br />
propria lor avansare<br />
<br />
hingherii târăsc un cal cu nările pline de lintiţă<br />
copiii trag cu praştia în corbii la pândă<br />
şi corbii se prefac în cenuşă<br />
<br />
plictisit frizerul se rade a două oară<br />
în aceeaşi zi apoi de unul singur joacă domino<br />
<br />
spre seară fulgeră peste munţii din cer<br />
pitpalacul înnebuneşte-n trifoi Trenul<br />
aduce o fată studiază canto la conservator<br />
sub pălăria largă zâmbeşte chipul Ofeliei<br />
nopţile se anunţă cu febră<br />
<br />
vecinul cu cap de vulpe cântă din clarinet<br />
beau răcoarea câmpului Rugineşte Christul de tablă<br />
între două drumuri : spune-mi<br />
pe care din ele mă pierd?<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-Gx4Ex4XiqZI/WnXzjm1cJvI/AAAAAAAAdxA/jqQyk3E6qkMxUci9ySeSIeqOz8lU39fvgCLcBGAs/s1600/pf_055837.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1042" data-original-width="1600" height="260" src="https://3.bp.blogspot.com/-Gx4Ex4XiqZI/WnXzjm1cJvI/AAAAAAAAdxA/jqQyk3E6qkMxUci9ySeSIeqOz8lU39fvgCLcBGAs/s400/pf_055837.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
De profundis (II) ("Melancolii inocente", 1969)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
foto: Cosmin Bumbuț<br />
<br />
Mă culc de-abia când alţii se şcoală<br />
veghiez conclavul morţilor în grădina Morţii<br />
sosesc din fântâni din ziduri din poduri Vin<br />
cu foşniri selenare şi pleacă pe aripi de cocoşi<br />
<br />
ascult nechezatul calului zăvorât în pământ<br />
e-o lungă înjunghiere în inimă<br />
departe cineva respiră greu şi adânc<br />
cu însumi mă înăbuş acum<br />
<br />
din eleşteul lunii curg în fereastră bancuri de peşti<br />
în otrava oglinzii din cameră<br />
peştii plutesc cu burţile-n sus<br />
<br />
aud grinzile sărind din încheieturile vechi<br />
prin tavan cad şoareci Liliecii<br />
izbucnesc spre mine ca nişte mici meteori<br />
şi pe muchia streasinei leagănă sprinten<br />
copilul vecinului, mort<br />
<br />
soldatul pierit la Piave coboară dintr-un portret în culori<br />
îmi pune mâna pe umăr şi mă roagă şoptit<br />
să-i dau o bucată de pâine:<br />
n-a mâncat de cinzeci de ani!<br />
<br />
se înfiripă zgomote care de-abia înspre zori<br />
au sânge de zgomote Doamne scrâşnetul uşii<br />
este un geamăt al lumii -<br />
nemărturisit şi acuns în pietre spălate de foc<br />
<br />
şi când se scoală cu toţii iar clopotul<br />
anunţă naşterea luminoasă a graiului<br />
şi satul pluteşte în fumul laptelui ars<br />
plec în somn şi purificat mă închid<br />
în fluturii rechemaţi în unghiere<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-GujDVphCJvY/WnXzwpVseuI/AAAAAAAAdxE/sQxIbDxSc0oSL_X3uEVD_QXHI2GKV91AACLcBGAs/s1600/2016-05-28-18-03-49-2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1069" data-original-width="1600" height="266" src="https://2.bp.blogspot.com/-GujDVphCJvY/WnXzwpVseuI/AAAAAAAAdxE/sQxIbDxSc0oSL_X3uEVD_QXHI2GKV91AACLcBGAs/s400/2016-05-28-18-03-49-2.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<div class="SlwI7e" data-cai="c301">
<div id="body:c301">
<div class="i8Zvz">
<div class="R6Ozpf sMVRZe" data-th="180">
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
Florile de hartie ("Melancolii inocente", 1969)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
foto: Cosmin Bumbuț<br />
<br />
Florile de hârtie din atelierul fotografului bătrân<br />
le îndrăgesc soldaţii şi mirii care vin aici în caleşti de-mprumut<br />
aici unde florile sunt pururea vesele<br />
<br />
dar flori de hârtie stau părăsite pe dulapul spălătoresei<br />
plâng în tăcere printre cutiuţe pătate de muştar<br />
zadarnic aşteaptă o mângâiere - agonizează<br />
lângă ceasul desteptattor care nu mai deşteaptă nimic<br />
<br />
şi sfinte-s buchetele din geamul cu amurg<br />
unde o femeie visează încă să se mărite şi<br />
timpul o priveşte cu ochi de cărbuni<br />
şi ea nu ştie că-i albă demult<br />
<br />
din câte răni plânge lumea!<br />
<br />
şi florile bâlciului suavele flori<br />
pline cu polen de pucioasă<br />
sunt câştigate la ţintă şi puse<br />
pe pieptul poetului care s-a sinucis<br />
pentru că lumea îl voia cuminte<br />
<br />
toate au crescut în serele umilinţei<br />
lumina au primit-o de la lămpi afumate<br />
ca să fie adevărate podoabe<br />
pentru cei trăind cu fantomele<br />
<br />
vai, noaptea iubirii lângă noaptea florilor de hârtie!<br />
(când mor aşezaţi-mi şi mie-n sicriu<br />
flori de hârtie crescute lângă inima lui Hristos<br />
acolo în casele mici)<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-2-L_Ut-u2Vs/WnibXRu_h0I/AAAAAAAAdy0/n1B784BEOLs26jrX2M66aFzOs9oDcPrAQCLcBGAs/s1600/pf_009488_copy.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="266" src="https://2.bp.blogspot.com/-2-L_Ut-u2Vs/WnibXRu_h0I/AAAAAAAAdy0/n1B784BEOLs26jrX2M66aFzOs9oDcPrAQCLcBGAs/s400/pf_009488_copy.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
La scufundarea vasului Titanic ("Melancolii inocente", 1969)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
foto: Cosmin Bumbuț<br />
<br />
Bila albă tocmai se îndrepta spre bila roşie<br />
era ultima lovitura dintr-o partidă de biliard<br />
brusc bilele s-au smuls îndărăt<br />
<br />
brusc s-au stins şi luminile roz, de pluş<br />
credeam că-i o farsă aici pe Atlantic<br />
masa plutea ca la o şedinţă de spiritism<br />
<br />
pasagerii începuseră să alerge pe punte<br />
era o turma de gazele gonită de un tigru nevăzut<br />
poate printre noi apăruse o hidră<br />
<br />
eram cu toţii fiii miraculosului veac douăzeci<br />
încrezători în forţa aburilor în iubire şi sport<br />
eram cu toţii mistuiţi de jarul<br />
valsului Fascination<br />
<br />
am fugit pe punte cu tacul în mână � nu stiu de ce<br />
poate să mă apăr de beznă � nu ştiu<br />
chipurile pasagerilor era marmoreenele măşti<br />
de la balul din palatele morţii<br />
<br />
unii alergau cu jobenul în mână � nu ştiu de ce<br />
poate să se apere cu ele de beznă � ca mine<br />
cineva ducea sub braţ o casetă cu bijuterii<br />
caseta părea un alb sicriu de copil<br />
cineva târa dupa el un olog<br />
cineva îşi smulgea părul din cap şi părul lua foc<br />
cineva zbura cu aripi de liliac uriaş<br />
uitaserăm că plutim pe ocean<br />
că suntem numai păienjeni pe firele subţiri ale lumii<br />
<br />
îmbrăcaţi pe jumătate goniţi din culcuş<br />
îndrăgostiţii se lipeau unul de altul<br />
de parcă veneau calareţii sălbatici să-i târască în stepele lunii<br />
<br />
căpitanul vasului veghea coborârea solemnă<br />
în criptele apei dar căpitanul murise încă de ieri<br />
poate murise într-o veche bătălie navală<br />
poate era amiralul îngerilor negri din cer<br />
<br />
era un tumult de parcă veneau barbarii<br />
să stingă luminile cu gaz aerian ale veacului douăzeci<br />
să-i fure altarele şi toate ideologiile<br />
să-şi lase urina în pinacotecile sale<br />
să-i siluiască fecioarele<br />
<br />
dar nu erau decât valurile, maiestuoase<br />
în nepăsarea lor noi eram doar păienjenii<br />
tremurând pe firele subţiri ale lumii<br />
<br />
pe punte capela sufla din alămuri eroic<br />
marşuri de nuntă arii de paiaţă valsuri de moarte<br />
cu Verdi a căzut şi ultima pagină<br />
sărisem în apă cu tacul în mână � nu ştiu de ce<br />
<br />
apoi am rămas în singurătate<br />
neputincios şi speriat asemenea primului om<br />
în peşteră � dupa facerea lumii<br />
<br />
planetele îmi picurau stilete în ochi<br />
lângă mine cădeau meteorii groazei<br />
veniră însă şi zorile sfinte<br />
înălţând un imn de triumf<br />
după drumuri lungi cu alţi corăbieri<br />
am revenit norocos în Ithaca<br />
<br />
de atunci în grădinile lumii s-au născut şi alţi filozofi<br />
s-au scufundat şi alte vase s-au scufundat<br />
ţări în supunere au pierit ideologii şi statui-şi zorile<br />
au mângâiat ruinele fumegânde rănile calde<br />
<br />
şi azi regret partida de biliard<br />
în care urma să fiu victorios<br />
când bila albă se îndrepta spre bila roşie<br />
şi brusc cele două bile s-au smuls îndărăt</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-UiahRLuaQzM/WnibxqJkT2I/AAAAAAAAdzE/wByC_uDqPV86R48GaRYGz2VXzbmkChCyQCLcBGAs/s1600/pf_2009-09-28-19-26-06-Edit.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1077" data-original-width="1600" height="268" src="https://4.bp.blogspot.com/-UiahRLuaQzM/WnibxqJkT2I/AAAAAAAAdzE/wByC_uDqPV86R48GaRYGz2VXzbmkChCyQCLcBGAs/s400/pf_2009-09-28-19-26-06-Edit.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
Poem umil ("Melancolii inocente", 1969)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
O masă părăsită<br />
paharul răsturnat<br />
pete de vin<br />
Doamne cineva a plâns<br />
cineva s-a gândit la moarte<br />
cine - poate chiar eu<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-wKl9PzMaNUQ/Wn7F_svTzoI/AAAAAAAAd7g/J4-pH6UzTnA8G_GoV0lIInSvG7WJM5pvACLcBGAs/s1600/p.Stoica%25288%2529.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="448" data-original-width="317" height="320" src="https://3.bp.blogspot.com/-wKl9PzMaNUQ/Wn7F_svTzoI/AAAAAAAAd7g/J4-pH6UzTnA8G_GoV0lIInSvG7WJM5pvACLcBGAs/s320/p.Stoica%25288%2529.jpg" width="226" /></a></div>
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-eR5BDVTWcVo/Wn7GBvfJcKI/AAAAAAAAd7k/pzIaipR7EDUenLgI4hR5cvkNp1-A--W9wCLcBGAs/s1600/portrete%2Bpetre%2Bstoica1.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="448" data-original-width="280" height="320" src="https://2.bp.blogspot.com/-eR5BDVTWcVo/Wn7GBvfJcKI/AAAAAAAAd7k/pzIaipR7EDUenLgI4hR5cvkNp1-A--W9wCLcBGAs/s320/portrete%2Bpetre%2Bstoica1.jpg" width="200" /></a></div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Bărbații elecronici ("Melancolii inocente", 1969)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Dimineața bărbațîi electronici își beau cafeaua cu lapte<br />
se parfumează își atârnă la piept decorațiile<br />
și pleacă la vernisajul pictorilor sosiți de pe lună<br />
mai târziu își pun costume supraelastice<br />
și plonjează într-un bazin de înot<br />
după-amiază își vizitează rudele sărace<br />
din azilul degradatilor tehnic<br />
cei mai activi dintre ei<br />
participă la ședințele foștilor combatanți<br />
pentru transformarea omului în mașînă electronică<br />
<br />
seara se prezintă la petreceri suave<br />
joacă table și dansează polka (se spune<br />
că moda revine mereu)<br />
și când obosesc îl comentează pe Joyce<br />
ori pun la cale o banală farsă atomică<br />
<br />
din două în două săptămâni declară război<br />
bărbaților electronici de rasă inferioară<br />
pe prizonieri îi trimit în lagărul de fiare vechi<br />
noaptea fac dragoste cu doamnele electronice<br />
aducând pe lume un soi de furnici<br />
dar conform legii selecției<br />
cei mai buni dintre ei vor zămisli rinoceri<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-YDhHkagp1t4/Wn7G0uxcGTI/AAAAAAAAd78/lnZuveUKKCE3uBCOWdQIyfutGpMyXmYuwCLcBGAs/s1600/ce%2Bmai%2Bpozez.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="624" data-original-width="469" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-YDhHkagp1t4/Wn7G0uxcGTI/AAAAAAAAd78/lnZuveUKKCE3uBCOWdQIyfutGpMyXmYuwCLcBGAs/s320/ce%2Bmai%2Bpozez.jpg" width="240" /></a></div>
<br />
<br />
Și când ne trezim ("O casetă cu șerpi", 1970)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Plouă argintiu şi toate se înnegresc<br />
şi lemnul crucii şi chipul tău de fecioară<br />
perdeaua atârnând afară putrezeşte - e steag<br />
de doliu albinele au băut polen otrăvit<br />
vine seara cu lumini de mucegai şi rugină<br />
cresc negri bureţi pe indicatoarele drumurilor<br />
şi bâjbâind intrăm deodată în somn<br />
ploaia ne întunecă până şi stelele din vis<br />
dormim îmbrăţişaţi ca să nu rătăcim<br />
şi când ne trezim e iarnă de mult<br />
memoria noastră neagră naşte pietre albe<br />
eşti încă tu şi foarte palidă mă întrebi<br />
de ce acum<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-esHBOcg-XsA/Wn7HAlkCDZI/AAAAAAAAd8A/6fEWYdH3tpYNQyYW5UBVgdR_IyGtu2xjACLcBGAs/s1600/father%252C%2B1957%2Bcool.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="445" data-original-width="336" height="320" src="https://3.bp.blogspot.com/-esHBOcg-XsA/Wn7HAlkCDZI/AAAAAAAAd8A/6fEWYdH3tpYNQyYW5UBVgdR_IyGtu2xjACLcBGAs/s320/father%252C%2B1957%2Bcool.jpg" width="241" /></a></div>
</div>
<div class="jVjeQd" dir="ltr">
<br />
E timpul beatitudinii ("O casetă cu șerpi", 1970)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Noapte bunã fericire şi trage zãvoarele grele<br />
sã nu între furnicile vietãţile acestea blindate<br />
îţi mãnancã idealurile trage perdelele jupoaie pielea<br />
lupului din oglindã ora e foarte mentolatã foarte altfel<br />
luna îşi înfoaie coada verzuie sub plãpumi uzate<br />
bãtranii cãsãtoriti recitã alfabetul e timpul beatitudinii<br />
ascultã cum îţi creşte barba de cupru în hăţişul ei<br />
apostolii aruncã sãmanta încercãrii mai ştii<br />
poate în zori te şcoli rãzvrãtit dar fii fãrã grijã<br />
potopul se amânã cu câteva zile cisternele<br />
sunt incã pe drum<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-RKUcKIX2LGA/WoR_qLR2LvI/AAAAAAAAeEA/eeEzjDjfH5wm_fasMn650o1WGUCDis5GgCLcBGAs/s1600/328.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="692" data-original-width="440" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/-RKUcKIX2LGA/WoR_qLR2LvI/AAAAAAAAeEA/eeEzjDjfH5wm_fasMn650o1WGUCDis5GgCLcBGAs/s640/328.jpg" width="406" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
Spre rozmarinul din basm ("O casetă cu șerpi", 1970)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Suntem iarăşi la ţară<span class="text_exposed_show"><br /> îţi aduc în casă lemne apă dovleci<br /> câinele vrea să-şi împartă visul cu noi<br /> dar aţipeşte lângă focul de peşteră sfântă<br /> aprind lumina şi o clipă eşti zâna din icoană<br /> şi fiindcă e toamna miroase a petrol lampant<br /> iar merele de pe scrin au gust de veşnicie<br /> până târziu citim din calendare vechi<br /> totul e galben sau cafeniu şi nespus de uitat<br /> noi înşine suntem litere în sicriele păgânilor<br /> dar nu te speria – curînd nechează caii<br /> înhămaţi la sania din fotografia de sus<br /> şi ne vor duce prin câmpul alb<br /> spre rozmarinul din basm</span><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-LSQ8Id02oPk/WoR_qS3LRbI/AAAAAAAAeEE/_6RY0i54dwoJzlyuagKtHfLezIaXEpXdQCLcBGAs/s1600/33692_105867552811114_144331_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="448" data-original-width="314" height="640" src="https://4.bp.blogspot.com/-LSQ8Id02oPk/WoR_qS3LRbI/AAAAAAAAeEE/_6RY0i54dwoJzlyuagKtHfLezIaXEpXdQCLcBGAs/s640/33692_105867552811114_144331_n.jpg" width="448" /></a></div>
<br />
<br />
<span class="text_exposed_show"> </span>În jurul unui gheridon ponosit ("Bunica se așează în fotoliu", 1972)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
Dacă rămâi la fel de gingaşă ca în luna de miere<br />
deschid revista cenuşie depusă în bazarul din scrin<br />
şi-ţi cumpăr corsetul oferit cu îndemnuri naïve<br />
în reclama publicată în urmă cu aproape nouă decenii<br />
trupul tău va cunoaşte o sărbătoare fără sfârşit<br />
şi toate femeile moderne din oraşul nostru gentil<br />
vor afla cu invidie de cadoul meu cumpărat<br />
de la casa de mode a moliilor mici de argint<br />
apoi plecăm pe o insulă pustie şi-n mijlocul ei<br />
ne lăsăm filmaţi în jurul unui gheridon ponosit<br />
tu în chip de Diana iar eu cu mustăţi preluate<br />
de la cel mai frumos străbunic<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-7J11SkokskU/WoR_qYonD3I/AAAAAAAAeEI/35U7oS3pUIUSpMV1P87Vbi0GfShhLC89gCEwYBhgL/s1600/suntem%2Bprieteni.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="438" data-original-width="426" height="640" src="https://2.bp.blogspot.com/-7J11SkokskU/WoR_qYonD3I/AAAAAAAAeEI/35U7oS3pUIUSpMV1P87Vbi0GfShhLC89gCEwYBhgL/s640/suntem%2Bprieteni.jpg" width="622" /></a></div>
<br />
<br />
Sambelan la curtea coniacului ("Bunica se așează în fotoliu", 1972)<br />
<br />
Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br />
<br />
lui Mircea Scarlat<br />
<br />
Doamne cât de trist am fost aseară<br />
literele mele au luat-o razna prin ploaie<br />
m-a salvat în cele din urmă credeţi-mă<br />
amintirea unei vieţi trăite de mult<br />
eram şambelan la curtea coniacului<br />
scriam partituri de dragoste şi iarna<br />
mă duceam la french cancan pe atunci<br />
stăpâneam şi aerostate cu heliu parcă mă văd<br />
suflând în trâmbiţă deasupra oraşului<br />
în prezent sunt un biet poet premiat<br />
cu frunze de urzici Doamne cât de trist<br />
am fost aseară pe când alergam prin ploaie<br />
după ultima literă<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-unKuNnFmcJ4/WpKOaWK443I/AAAAAAAAeKk/177Dmm2nXr8ID1HZ3iUJg-5ILgqNQCVcwCLcBGAs/s1600/009.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1381" data-original-width="1053" height="640" src="https://1.bp.blogspot.com/-unKuNnFmcJ4/WpKOaWK443I/AAAAAAAAeKk/177Dmm2nXr8ID1HZ3iUJg-5ILgqNQCVcwCLcBGAs/s640/009.jpg" width="484" /></a></div>
<br />
<br />
Unde urzicile cad copleșite ("Bunica se așează în fotoliu", 1972)<br /><br />Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br /><br />Plantaţi-mi crucea acolo unde cărările se opresc<br />în cimitirul fiarelor vechi unde urzicile cad copleşite<br />şi unde nimeni nu vine pe amurg cu pălăria în mâna<br />să murmure rugăciuni pentru fiica fecioara pierdută<br />nu am merite merinde nu am bust am brusturi sunt numai<br />o aripă târâtă cu moleşeala tunurilor în ploaie<br />sunt numai un ochi obosit de atâta privit spre treptele<br />urcate de sorii pantofilor voştri la urmă urmei<br />aruncaţi-mă oriunde furnica sau capra vecinului<br />mă caută oricând<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-ZLGqDERrmHc/WpKOmQlA4_I/AAAAAAAAeKs/P9WR5C_wVj8axoJQVCGIEwMlomxg1T7GACLcBGAs/s1600/032103.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="265" src="https://1.bp.blogspot.com/-ZLGqDERrmHc/WpKOmQlA4_I/AAAAAAAAeKs/P9WR5C_wVj8axoJQVCGIEwMlomxg1T7GACLcBGAs/s400/032103.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
Poposind în ultima gară ("Bunica se așează în fotoliu", 1972)<br /><br />Petre Stoica - din antologia "Singurătatea noblețele ei" (poeme alese de Marius Chivu), Editura Cartier 2017<br /><br />foto: Cosmin Bumbuț<br /><br />Zăpada se topeşte asemenea incrancenelilor mele<br />în schimb soseşte primăvara pe roţi de staniol<br />în grădină vor creşte morcovi mărar şi lăptuci<br />şi alte legume mai puţin metafizice în schimb<br />din pieptul meu va ţâşni palmierul alcoolului<br />umbră cui să-i ţină? seara poposind în ultima gară<br />pe adresa ta voi trimite o telegramă în care<br />te sfătuiesc cum să procedezi cu penarul meu<br />ce ascunde boabele de orez de pe vremea<br />când studiam umilinţa doar ştii prea bine<br />te uram şi atunci</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8468553367461730340.post-55317389950032447562017-11-26T14:21:00.000+02:002017-11-26T14:21:23.737+02:00Un poet retro al timpului său Marius CHIVU<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-alxt6nlCfvw/Whqw1e8fuVI/AAAAAAAAdR8/C5XQrQ3qR-oyxGUrectNYDoUxdUC_y67gCLcBGAs/s1600/12729082_1047760061955187_5704182703427509685_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="764" height="320" src="https://4.bp.blogspot.com/-alxt6nlCfvw/Whqw1e8fuVI/AAAAAAAAdR8/C5XQrQ3qR-oyxGUrectNYDoUxdUC_y67gCLcBGAs/s320/12729082_1047760061955187_5704182703427509685_n.jpg" width="253" /></a></div>
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-hLXC2UOj-lM/Whqw1L5NHEI/AAAAAAAAdR4/ayuHVuyOveI6tMwg8rM3w6YT0O9AOwPmACLcBGAs/s1600/23031503_1621944314536756_7661125045973219139_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="895" data-original-width="612" height="320" src="https://2.bp.blogspot.com/-hLXC2UOj-lM/Whqw1L5NHEI/AAAAAAAAdR4/ayuHVuyOveI6tMwg8rM3w6YT0O9AOwPmACLcBGAs/s320/23031503_1621944314536756_7661125045973219139_n.jpg" width="217" /></a><br />
<br /><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<strong><em>●</em> Petre Stoica, <em>Singurătatea nobleţele ei,</em> selecţie de Marius Chivu, fotografii de Cosmin Bumbuţ, Editura Cartier, 2017.</strong><br />
Petre
Stoica (1931-2009) este cel mai mare poet postbelic pe care, probabil,
încă nu l-aţi citit. Eu însumi l-am descoperit tîrziu, citind
întîmplător unul dintre ultimele sale volume de poezie, o carte subţire
cu poeme de(spre) bătrîneţe. Eram tînăr şi aş fi putut rata întîlnirea,
dar versurile sale au rezonat în locuri interioare pe atunci încă
necunoscute mie. I-am căutat cărţile mai vechi prin anticariate, iar la
un moment dat l-am şi cunoscut în timpul unui festival literar şi am
schimbat cîteva vorbe. Încă nu-i cunoşteam opera foarte bine şi am
continuat să-l citesc pe sărite, astfel că, lucrînd pentru antologia de
faţă, am avut revelaţia unui poet încă şi mai mare decît îmi imaginasem,
unul dintre cei mai importanţi ai deceniilor ’60-’80.<br />
Mi-am
format gustul de cititor de poezie citind ediţiile în cîte două volume
din poezia universală traduse în colecţia „Biblioteca pentru toţi“. Aşa
se face că, de fapt, îl citisem pe Petre Stoica cu mult înainte de a-i
cunoaşte propria poezie în postura sa de traducător din lirica modernă
germană şi scandinavă <em>(Poezia germană modernă</em>, <em>Poezia austriacă modernă, Poeți ai expresionismului </em>sau<em> Poeme din lirica secolului XX </em>sînt
doar cîteva antologii traduse de el, în colaborare, în anii ’70). Iar
acesta poate fi unul dintre motivele pentru care mi-a plăcut întotdeauna
acest poet cu un stil familiar şi totuşi altfel, în măsura în care
expresionismul german s-a suprapus prozaismului melancolic balcanic.<br />
Petre
Stoica a scris ca nimeni altul despre obiecte şi animale, despre timp
şi natură, despre singurătate şi bătrîneţe. O poezie deopotrivă a
micilor miracole domestice şi a marilor drame umane, care a conturat un
univers al lucrurilor mărunte şi al obiectelor vechi, al fiinţelor
fragile şi al personajelor dispărute, al tabieturilor personale şi al
manifestărilor naturii, al ritualurilor cotidiene şi al micilor
sărbători, cu momente schimbătoare de lumină, nelinişte şi reverie. E
multă candoare, delicateţe, graţie, ironie şi melancolie în versurile
sale de o simplitate uneori copleşitoare. Provincia, pădurea, cătunul,
gara, birtul, prăvăliile, podurile caselor, albumele vechi de fotografii
formează geografia poemelor sale: locuri marginale sau tranzitorii,
retrase sau restrînse, ascunse sau uitate. El însuşi s-a definit prin
contrast şi excludere: „Atîţia doctori în drept atîţia profesori de
gălăgie / atîţia pantaloni călcaţi impecabil / cartea mea de vizită e-o
petală de iasomie“.<br />
<br />
... "Poet din familia unor Adrian Maniu, Leonid Dimov sau Emil
Brumaru. Petre Stoica face figura unui boem anonim, deopotrivă domestic
și oniric, intim și suprarealist, comic și grav, care descrie peisaje și
scrie elegii în spații desuete și periferice. E un poet retro în
mijlocul unui univers vintage, sensibil la schimbarea anotimpurilor,
trecerea timpului, degradarea obiectelor, desfășurarea singurătății și
apoi a bătrâneții. De aceea, în ciuda instrumentarului banal și a cheii
minore, poezia sa este doar aparent umilă. Cu o simțire de Bacovia și
Blecher și cu o privire de Bruegel și Magritte, Petre Stoica este un
poet ceremonios și grav, uneori tragic, desori metafizic, amestecând
stranietatea, delicatul și derizoriul cu fine tușe de umor: "Și ce dacă
sunt adeptul ceaiului de sunătoare? / și ce? înseamnă oare că nu am
dreptul să număr / petecele de pe fundul istoriei?" Exilul interior și
în natură, predilecția pentru trecut și nostalgia imperială, fascinația
pentru lucrurile lipsite de grandoare și elogiul anonimatului, toate
acestea au avut, în epocă, și o nuanță politică. De fapt, la o lectură
atentă, observi că practică subtilitatea ca subversiune și o anume
dedublare, așezând întotdeauna aparențele și esențele între oglinzi
pentru a conferi adâncime și a spori sensurile, pentru a da greutate sau
acuitate perspectivei sale. Precum în acest faimos distih-polaroid al
poemului: "O furnică traversând nepăsătoare / tăișul securii".<br />
Un
aspect cu adevărat unic este ecologismul lui Petre Stoica. Nici un alt
poet român nu a fost atât de sensibil la degradarea naturii sub impactul
uman și la mișcările animalelor sălbatice, la pericolul nuclear,
poluarea și alienarea din cauza tehnologiei. Multe dintre versurile sale
sunt adevărate elegii ecologice, iar dacă le adăugăm și elogiile aduse
bicicletei, ne-am putea gândi că Petre Stoica este un poet retro mai
actual și mai relevant ca oricand.<br />
E timpul ca vechii cititori ai
lui Petre Stoica să-l reviziteze încântați, iar cei noi să-l descopere
cu uimire și să-l intampine cu un potop de simpatii."<br />
Petre Stoicahttp://www.blogger.com/profile/08182839143812250287noreply@blogger.com0