An de an s-au adunat aici-
pe vreme cu ploaie, pe vreme senina,
asa cum hotara anotimpul...
Carari cu lalele, cu menta
ma poarta imprejurul mormintelor
si vad caruselul timpului
impodobit cu nume si nume si varste...
Sunt cu totii risipiti printre pomi.
Parca dorm la umbra carutei
in amiaza, dupa truda grea. Si totusi,
nu mai asuda, nu mai tusesc
in somn.
Dorm bunicii, matusile, unchii.
Le imprastie vantul numele, varstele
amestecandu-le cu alte nume si varste
topite in negura.
Exceptional poem, evocativ si patrunzator!!!
RăspundețiȘtergereDaniel Iontia
Sydney