joi, 30 august 2012

CASA DE DEMULT

Ferestre inghetate, vantul
cu paie si pene de vrabie
in dinti. In odaile goale
fotografii(de nunta, de moarte)
inramate
cu paianjeni uscati. Gutui
putrezite. In fiecare prag
urmele pasilor: steme
de-amurg. Cine ma cheama?
Cine geme
si vrea sa desfasur
ghemul anilor?
La capatul
ghemului, stiu,
creste viermele timpului.
E numai fosnetul soarecilor
care rod si rod
insula lui Robinson Crusoe
si ultima padure
din herbarul copilului.

(Arheologie blanda, reeditare, Ed. Dacia XXI, 2011)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu