Trenurile alearga, alearga-
asemenea timpului care aici nu e timp.
Numai seceta se opreste aici,
ca sa bea si ultima lacrima.
Fierbe otrava in adancul fantanii,
geme vantul in osul copacilor.
Aici e-o insula parasita,
deasupra ei batranul cantonier
pescuieste stele, sta de vorba cu Dumnezeu
care coboara in haine de randunica.
Iarna lupii aduc ofertele mortii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu