duminică, 14 august 2016

Fundatia culturala romano-germana "Petre Stoica", Casa memoriala "Petre Stoica"


























Miracol la Jimbolia

Viorel Marineasa în "Suplimentul de marţi" supliment al ziarului "Paralelă 45 - Realitatea bănăţeană", 13 iunie 1995

Se mai petrec şi astefel de minuni: se scârbeşte lumea de colcăiala Bucureştilor şi se întoarce de unde a plecat.
"Fără pic de nostalgie", zice prietenul nostru, dar daţi-mi voie să nu-l cred. După o boemă frenetică, însă şi după ce a vărat un şir de titluri în rafturile bibliotecilor - adică ce a scris el şi ce a tradus.
Născut la Peciu-Nou, PETRE STOICA, unul din cei mai importanţi români în viaţă şi, ca să-l enervăm un pic, omul care l-a rescris pe Georg Trakl pentru uzul românilor, revine în Banat, deşi ar fi avut toate elementele necesare ca să se lipsească de o asemenea aventură: familie, relaţii în capitală, poziţie în mediile culturale.
Ar fi vrut ca totul să se lege de locul natal, dar până la urmă s-a ales Jimbolia, oraşul aflat la extrema noastră vestică. (Povestea sora tatălui meu de anii '30 când era tânără doamnă, soţia proaspăt unsului şef de gară, Alancutei, ea caraseanca, el oltean. Deci povestea ce frumos i-au primit şvabii din Jimbolia - şi tare-i plăcea ei cum se organizau târgoveţii ăştia ţărani care pendulau între câmp şi fabrica de cărămidă, iar seara îşi puneau ţilindrul şi cravată ca să converseze la o bere sau să producă plehmuzic).
Prin înfiinţarea Fundaţiei Culturale Româno-Germane Petre Stoica, Jimbolia are şansa de a deveni o emblemă pentru reconstituirea a ce a început să se piardă, adică tocmai confluenţele româno-germane, fără a neglija interferenţele cu alte fluxuri spirituale existente în zonă, totul în concordanţă cu standardele înalte ale democraţiei europene (pluralism, specifitate, dialog interetnic).
Ce pune la bătaie Petre Stoica? În primul rând colecţiile sale - cărţi rare (o Evanghelie românească din secolul al XVIII-lea, un tratat de filozofie apărut la Leipzig în 1721, exemplare cu dedicaţie ale scriitorilor români, de la Arghezi la Nichita Stănescu): uleiuri, gravuri, stampe semnate de Aman, Petraşcu, Piliuţă, Ion Gheorghiu, Eugen Mihăescu, Mircea Dumitrescu, numismatică, filatelie, cartofilie, manuscrise (Titu Maiorescu jurnalul brut, V. Voiculescu, Petru Dumitriu, Nichita Stănescu, A.E.Baconski); scrisori de la Ernst Junger, Hans Magnus Enzensberger, Christine Busta.
Ce pune la bătaie primăria, prin omul de ispravă care este Mircea Românu şi prin consilierii săi? Înainte de toate, o casă şvăbească abandonată la sfârşitul războiului şi care este în curs de amenajare.
Dacă vor prinde viaţă proiectul fundării Muzeului Jager ("pictorul şvabilor"), precum şi cel al deschiderii unei librării girate de Editura Univers, înseamnă că Jimbolia renaşte.







































Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu