"Diferite convorbiri avute cu oamenii pe care i-am descris mai sus n-au ramas fara insemnatate pentru mine, influentadu-ma in felul sau."(Goethe: Poezie si adevar)
"Faptele vechi invata, cand amintirea le chiama"
(Adrian Maniu)
PROFESORUL SI "BUCURIA COMUNICARII"
In anul voioasei mele intrari pe poarta Universitatii "C.I.Parhon" din Bucuresti, studentii obisnuiau sa poarte la rever insemnele facultatii pe care o urmau. Unde, daca nu in mesiul studentesc, se tinea mai abitir la traditie? Cei veniti la Filologie preluasera insigna fostei Facultati de Litere si Filosofie: un oval emailat, alb, in mijloc cu o faclie invalvorata-simbol al inteligentei, al luminarii prin si pentru idee. Curand a fost abandonata. Era doar o reminiscenta a trecutului ce trebuia data uitarii, si inca repede. Oricum, simbolul primea acum sensuri peiorative.Flacara culturii adia sub duhul vantului neprielnic, vestind avataruri pe care unii le vor trai cu nonsalanta inconstienta. Dar cati tineri nazuind spre inaltele platforme ale spiritului nu sufereau, fara a-si putea intru totul tainui crisparea interioara! Unele catedre, cu structurile desirate, emanau mai degraba fum de lumanare din spermanteta si carpa arsa, decat flacara luminoasa.Setea de cultura gasea anevoie izvoarele s-o adape.
Eminescu(decretat "exponent in poezia romaneasca al burghezo-mosierimii") si cei doi, trei clasici predati la cursuri fusesera aruncati in barca mlastinilor, iar despre Arghezi-cand niste "ingineri de suflete" veneau sa ne vorbeasca in aula Universitatii- se afirma in viguros limbaj "academic", ca este o amarata de "cacareaza". Locul marilor scriitori autohtoni, dislocati de pe piedestale, il luau autorii unor scrieri carora li se acordau dimensiuni inexistente. In amfiteatrul "Odobescu" si in salile de seminarii rasunau cuvinte evocand patetic-induiosator numele modestului nostru Hans Sachs, academicianul post-mortem D.Th.Neculuta sau al mediocrului Ion Paun-Pincio. Capacitatea intelectuala se verifica prin cunostinte referitoare la biletele cu versuri pe care fostul traducator al reginei Carmen Sylva, A.Toma, le ascundea in gavanele pivnitelor, pentru a nu cadea in mainile naprasnicei politii burgheze. La o serie de obiecte, tezele de admitere, precum si lucrarile sortite sa verifice saltul calitativ pe parcursul anului de studiu, propuneau indeobste subiecte pe placul demagogului comod: lupta pentru pace oglindita in literatura noua, demascarea decadentismului, vigilenta impotriva cosmopolitismului imperialist s.a.m.d. La ospatul ignorantei, garnitura teoretica se prepara din articolul-directiva 'despre revistele Zvezda si Leningrad" si din brosura Marxismul si problemele lingvisticii. O tava pe care puteai servi orice: Istoria R.P.R de Mihail Rolller, catehismul grosolanelor rastalmaciri din acea perioada........(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu