Petre Stoica:
... "- Jimbolia este o asezare intemeiata de svabi, in al doilea val al venirii lor din Germania in Banat. Cu harnicia, inteligenta si incapatanarea tipica germanilor, ei au reusit ca, pe langa dezvoltarea economica, sa faca din aceasta localitate cel mai important centru cultural-politic din zona, poreclit "micul Weimar banatean". Desi era o asezare cu doar 11.000 de suflete, Jimbolia avea un profil foarte interesant: coexistau in ea agricultori, meseriasi si industriasi - situatie mai rar intalnita in vestul Romaniei. Aici, la Jimbolia, existau tipografii - se tipareau carti, ziare, era plin de librarii si foarte multe biblioteci, ba, nemtii fiind din fire si mari muzicanti, existau si cateva coruri. Aveau pictori, generatii intregi de compozitori si muzicieni, intelectuali de mare tinuta. Au avut chiar si un cazinou, un fel de Asezamant cultural, unde am gasit cateva carti stampilate. Jimbolia gazduia, in perioada interbelica, o celebra fabrica de tigle, Bohn, transformata apoi in "Ceramica" si capotata complet dupa 90. Acum, parca a bombardat-o cineva. Localitatea avea mori ce transportau faina in Ungaria, aici se faceau calapoade de palarii, pe care le trimiteau in America, si tot aici si atunci s-au pus bazele Fabricii de nasturi, care functioneaza si astazi, singura din Romania. Prima linie ferata a fost Timisoara-Jimbolia-Chichinda. Inainte de primul razboi mondial, Regina Maria cumpara cai de la hergheliile de aici. Datorita vietii industriale foarte dezvoltate, a existat un partid social-democrat puternic, cu un ziar propriu si cineva mi-a spus ca aici a avut loc si un Congres social-democrat. Urmeaza sa cercetez, pentru ca ma preocupa trecutul localitatii. Putini stiu ca Jimbolia a fost anexata Romaniei abia in 1925. Dupa Unire, cand s-a trasat harta, Jimbolia a intrat in componenta Iugoslaviei. Dar, curand, localnicii au descoperit ca au fost inselati. Nimic din promisiunile facute nu a fost respectat: pamantul le-a fost limitat doar la 50 de ha, ceea ce in Romania nu a existat; impozitele erau foarte mari; au fost adusi in gospodariile lor asa-zisii "eroi macedoneni", care nu erau obisnuiti cu munca si cu tipul de agricultura practicat de svabi. Rezultatul a fost ca, la vizita unui deputat, ministru de externe, acesta a fost primit cu huiduieli. Partidul svabilor s-a unit in tot Banatul sarbesc si l-a dat jos pe-acest ministru de externe care, foarte suparat, a propus statului roman un schimb de localitati. Pana sa se trezeasca sarbii, a fost prea tarziu. La instalarea administratiei romanesti a venit Regele Ferdinand, care a intrebat ce impozite platesc in Banatul sarbesc si, cand a auzit suma, s-a mirat. Si, dintr-o data, svabilor le-a crescut optimismul si le-a venit inima la loc. O alta rabufnire de revolta, teribil de interesanta, este prima greva din Romania comunista, din anul 1948, dupa nationalizare, greva care a avut loc la Jimbolia. Am gasit-o trecuta in addenda la "Cartea neagra a Comunismului din Romania". Era aici, la Jimbolia, o muncitorime luminata, care avea chiar un cartier al ei si ducea o viata culturala intensa. Despre toate acestea, cu marturii din epoca, am anuntat ca voi face o expozitie-eseu: "Jimbolia in secolul trecut" - care inseamna anii 1900-2000. Va trebui sa redau atat partea frumoasa, luminoasa, cat si tragedia care a avut loc dupa venirea comunistilor - toate aduse pana in anul 2000..."...
- 2001 -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu